gandeste.org - AN ALTERNATIVE MEDIA SELECTION
O Selecție de Perspective Interesante, Importante și Controversate, în Mare Parte Excluse din Mass-Media Convenționale


Cristian Ghinea, tehnocratul lui Cioloș, protagonistul unor scandaluri cu bani și servicii secrete

Share Button

macovei_ghineaActualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, care a declanșat ieri un atac frontal la adresa fostului premier Victor Ponta, a fost, de-a lungul vremii, protagonistul câtorva scandaluri de notorietate.

Cel mai răsunător dintre ele a izbucnit în momentul în care Centrul Român de Politici Europene (CRPE), organizația non-guvernamentală înființat de Cristian Ghinea împreună cu Ciprian Ciucu, a părăsit cu scandal Alianța România Curată, condusă de Alina Mungiu Pippidi. La acel moment, Ghinea a fost acuzat de Pippidi că ar fi sprijinit de SIE să obțină contracte în Republica Moldova.

Pe de altă parte, potrivit lui Cristian Ghinea, fostul consilier prezidențial Iulian Chifu l-ar acuzat chiar că ar fi fost agent al serviciului secret moldovenesc.
[...]

Referendumul din Anglia – o piesă de teatru de Shakespeare scrisă de americanii de la Hollywood: cu multe împușcături, dar cu happy-end

Share Button

Brexit-The-MovieDin cînd în cînd, noaptea tîrziu, mă sună din America un consultant politic român, ale cărui observaţii le iau în seamă, deoarece de puţine ori au fost greşite, pentru a-mi expune punctul său de vedere mai ales în chestiuni de politică externă. Stînd în America pare a avea o viziune mult mai largă asupra lumii decît românii din ţară, închişi de pe vremea României eminamente agrare în orizonturile limitate ale cătunului sau cel mult ale comunei.

Într-una din nopţi, de cum deschid mobilul, îl aud pe cel din America întrebîndu-mă brusc:
Vă place cum aniversează englezii 450 de ani de la moartea lui Shakespeare?
Îmi place, răspund eu, gîndindu-mă la sindrofiile puse la cale în Perfidul Albion şi dau să trec rapid la aniversările de la noi, potrivit regulii că de vrei să te pleoşteşti ajunge să faci o comparaţie între ce-i la noi şi ce-i în Altă Parte.
Nu, nu la asta mă refeream. Mă refeream la piesa shakespeareană pe care englezii au scris-o şi o joacă sub titlul de Brexit.
Piesele lui Shakespeare nu duc lipsă de morți, ba întrunele din ele morții chiar prisosesc.
E vorba cumva de moartea exact cînd trebuia şi exact cum trebuia a parlamentarei Jo Cox? sar eu cu presupusul, gîndindu-mă la un adevăr mai puţin ştiut în România: Dacă există servicii secrete care n-au mamă, n-au tată cînd e vorba de ceea ce ele cred că-i interesul naţional, alea sînt serviciile secrete britanice. I-au luat gîtul Dianei fără să clipească!
[...]

În căutarea Europei. Cum să ieşim din întunericul occidental?

Share Button

imageÎn cântul XXVI al Infernului dantesc Ulise evocă discursul cu care i-a convins pe tovarășii săi să depăşească Coloanele lui Hercule: „O frati, dissi, che per cento milia – perigli siete giunti all’occidente (…)”[1]. Încercând să vedem ceva din acel sens alegoric care, conform cu declaraţia expresă a lui Dante, se află ascuns în spatele sensului literal, am putea oarecum să riscăm această ipoteză: Occidentul evocat de Ulise în „mica sa rugăciune” nu se reduce la accepţiunea spaţială şi geografică a termenului.

Deoarece cuvântul „Occident” desemnează locul „Soarelui care moare” (Sol occidens), locul unde se termină universul oamenilor şi începe „lumea fără oameni”, domnia tenebrelor şi a morţii, este probabil că Occidentul dantesc, dată fiind polivalenţa semantică a simbolismului, indică şi o fază temporală, încât un sens ulterior al discursului lui Ulise ar fi acesta: tovarăşii săi, deoarece erau „bătrâni şi întârziaţi”, au ajuns la „occidentul” vieţii, adică în proximitatea morţii. Şi cum aceştia reprezentau umanitatea europeană, cum să nu înţelegem, simultan, că Europa trebuia să ajungă – şi va ajunge efectiv chiar în epoca lui Dante, la începuturile epocii noastre – în proximitatea acelei faze istorico-culturale care, după René Guénon, „a reprezentat în realitate moartea a multe lucruri”?
[...]

Mi-s naționalist!

Share Button

Tricolorul-Romaniei-Ziua-Imnului-National-e1434547183559Învinuirea de „naţionalism” pe care te miri cine i-o aducea de curând lui Eminescu, ne-a amintit distincţia netă, pe care Petre Ţuţea o făcea cândva, între naţionalişti şi patrioţi: „Patriot poţi să fii în mai multe ţări la rând”, băga de seamă subtilul gânditor care atâtora dintre noi ne-a fost profesor fără catalog. „Azi eşti patriot aici, mâine în Germania, poimâine cine mai ştie unde?… Dar eşti patriot, căci odată cu cetăţenia pe care ţi-o acordă, legile oricărei ţări te obligă să fii patriot. A fi patriot este o datorie cetăţenească. A fi naţionalist este o stare de graţie. Nimeni nu-ţi poate pretinde să fii naţionalist aşa cum nu-ţi poate cere să fii talentat sau genial. A fi naţionalist este un noroc, pe care nu-l au prea mulţi”.

Ne luăm îngăduinţa de a continua:

Naţionalismul ca stare de graţie, de iluminare, de înţelegere a ceva ce scapă „celorlalţi”… Adică motivele pentru care nu poţi concepe patriotismul decât într-un singur spaţiu, chiar depărtându-te de el – cu sau fără voie – dar rămânându-i fidel…

Naţionalismul este mai mult decât o atitudine, este un mod de-a-ţi trăi viaţa, un mod de-a recepta lumea şi de-a i te dărui.
[...]

Ana are trei mere. Klaus are tot atâtea cuvinte

Share Button

iohannis_diaspora_15981600„Mi-a făcut foarte mare plăcere să vă vizitez. (…) Pentru mine a fost foarte important să vin astăzi aici. Acest punct din vizita mea din Sofia s-a realizat la dorinţa mea personală. Sunt foarte bucuros că am venit, fiindcă în pregătirea vizitei am aflat cum funcţionează, care este nivelul şi pot să vă spun că sunt foarte bucuros că am găsit o şcoală bine pregătită şi elevi bine pregătiţi. (…) Mulţumesc că v-aţi pregătit în mod deosebit. (…) Merită să învăţaţi limba română”.

Citatul de mai sus îi aparţine lui Klaus Iohannis. Lui Iohannis – preşedintele, nu vreunui Iohannis – or fi mulţi – de prin vreun sat, surprins în momentul în care îi împărtăşeşte soţiei impresiile după ce şi-a vizitat copiii, la oraş. „A fost cald pe tren, Carmen, tare cald… Da’ ştii ce? Nu-mi pare rău că am fost să-i vizitez. Dacă n-o făceam acu’… cine ştie când mai apucam?!? L-am văzut pe ăla micu’… Ştii ce bine se descurcă pe tabletă? Merită să ne luăm şi noi una”.
[...]

Fostul președinte ANAF: “Incompetența ucide mai abitir decât corupția!”

Share Button

188253_articolFostul președinte al Autorității Naționale de Administrare Fiscală, Gelu Diaconu, a făcut acuze grave, într-un interviu acordat în exclusivitate Cotidianul.ro, la adresa conducerii actuale a Ministerului de Finanțe, despre care spune că a distrus tot ce s-a făcut în ultimii ani în materie de performanță a colectării.

De asemenea, Diaconu vorbește despre dosarul său de la DNA și promite un proces public așa cum n-a mai fost.

După demiterea dvs. din fruntea ANAF, în luna februarie, aţi început să publicaţi pe blogul personal informaţii “pe surse” legate de situaţia colectărilor la buget. Dvs. arătaţi că din luna februarie încoace situaţia este dezastruoasă şi că media pe primele luni ale anului este salvată de ianuarie, când încă eraţi în fruntea Fiscului. De ce aţi făcut aceste dezvăluiri?
[...]

Focoasele sale „iubite”, Uniunea și America

Share Button

Romania US AmbassadorSănătatea a avut şase miniştri în cinci ani, dar niciunul n-a scos sistemul de la perfuziile mafiei. Preşedintele Iohannis are cărarea bătută la instanţe, mai întîi pentru incompatibilitatea făcută „uitată”, apoi, pentru cele două case confiscate de justiţie. De aceea, el crede că SRI îşi face „datoria” acum şi în veac. Şi-ar putea permite să creadă altfel? Orice cîrteală pe seama vecinătăţii birourilor Hexi Pharma cu cele ale SRI i-ar aduce un alt fel de„Colectiv” şi i s-ar cere demisia, ca lui Ponta. Iohannis ar fi trebuit să-şi dea demisia de onoarea la prima citare în instanţă, dar merge pe şest, fiind tot mai invizibil în ţară.

Pentru Preşedinte, pentru hrăpăreţii guvernaţi, parlamentari, milionari şi supraveghetorii lor din umbră, care se toarnă între ei cu entuziasm şi se mai şi ucid uneori, am o invitaţie specială: ca să-şi spele păcatele corupţiei îi invit să fie măcar o dată cuminţi şi să-şi doneze salariile lor pe cîteva luni, astfel ca sculptura marelui Brâncuşi, „Cuminţenia pămîntului”, să fie răscumpărată. Banii pe care îi vor dona, în mare parte şifonaţi sau sifonaţi, îi vor spăla niţel la faţă. Cum spuneam, invitaţia se îndreaptă în primul rînd către preşedintele Iohannis, care dispune de fonduri reale. A adunat valută peste valută din meditaţiile oferite Băncii căreia i-a închiriat spaţiul din Sibiu, deţinut ani de zile cu acte false. Invitaţia este valabilă şi pentru Julien Cioloş, că nici el nu-i „uşă de biserică”!
[...]