gandeste.org - AN ALTERNATIVE MEDIA SELECTION
O Selecție de Perspective Interesante, Importante și Controversate, în Mare Parte Excluse din Mass-Media Convenționale

Dupa Bono, a venit randul lui Pharell sa cante la Davos impotriva incalzirii globale, a schimbarilor climatice sau a ceva, a orice se intampla sa fie pe partitura elitelor

davos4Judecatorii de la Curtea Constitutionala au respins a treia versiune a Legii Big Brother, pe motivul natural ca sunt incalcate drepturile si libertatile omului. La doar o zi dupa isprava, unul dintre jurati a acuzat SRI de presiuni, in timp ce un alt judecator a fost chemat la DNA pentru coruptie. Daca se vor incapatana sa continue pe linia asta, reprezentantii Curtii vor descoperi pe pielea lor flexibilitatea legilor din Romania. Asta in cazul in care, Doamne fereste!, nu vom avea parte de un atentat, caz in care legea va trece in aplauzele publicului. Despre Big Brother a vorbit, in trecut, premonitiv J.R.R. Tolkien: “simtamantul acela oribil, tot mai puternic, al existentei unei vointe potrivnice, care se straduia din rasputeri sa strabata umbrele norilor, pamantul si carnea ca sa te vada, sa te strapunga cu privirea sa inspaimantatoare, goala, nemiloasa. Valurile care te aparau de el ajunsera atat de subtiri, atat de firave!”

Faimosul si cruntul terorist musulman al-Bhagdadi a fost ranit intr-un raid aerian de catre brava armata aliata. Doar ca un general al armatei SUA a povestit inca din 2007 ca fiorosul calif nu exista, fiind doar o inventie a strategilor americani. Este mai rational sa urasti o persoana, chiar daca nu exista, decat o organizatie, la randul ei fantoma. Asa ca lumea sa isi poate descarca furia pe stafia cu nume kitsch din Iraq. Presa serioasa nu se lasa intimidata, insa, de astfel de scenarii. Astfel, in 2007am aflat ca Bhagdadi a fost capturat, dupa care in mai, acelasi an, ca a fost omorat, pentru a fi arestat in 2009, ucis din nou in 2010, dupa care a fost arestat in 2012, pentru ca in aceasta saptamana sa fie ranit grav, dupa ce mai fusese ranit grav in noiembrie 2014. In fine, nu trebuie sa va pierdeti cu firea. Scenariul a fost folosit in trecut si pentru un alti teroristi, ucisi si inviati din morti, in functie de circumstante. Suntem pe maini sigure.
[...]

Joia noului preşedinte

141630647387370a61Săptămâna trecută, la numai câteva ore distanţă, ca din întâmplare, s-au rezolvat două dosare grele, prezidenţiale: dosarul de incompatibilitate al preşedintelui actual, Klaus Iohannis, şi dosarul Flota, cocoaşa principală a lui Traian Băsescu de-a lungul celor două mandate ale sale. Donnant-donnant!, spun francezii. Adică „îmi dai, îţi dau”, „mă ajuţi, te ajut”. O mână spală pe alta.

E de presupus că atât DNA, cât şi DIICOT (fără Alina Bica, arestată) i-au prezentat noului preşedinte dosarele mai importante, cu impact politic, la care lucrează, aşteptând nişte indicaţii preţioase în legătură cu priorităţile, tot politice. De asemenea, nu e greu de închipuit că domnul preşedinte Iohannis le-a ţinut un speech câlţos, lemnos despre legi şi Constituţia României, despre independenţa justiţiei şi respectarea strictă, administrativă, a cronologiei intrării cauzelor în Marele Registru al Corupţiei Naţionale. Nimic despre dosarul Flota, nimic anume despre fostul preşedinte. De unde conducerea DNA, numită de Traian Băsescu, a înţeles că e perfect independentă să claseze dosarul Flota.
[...]

Prof. Dr. Florian Colceag, APEL CĂTRE NAŢIUNE: “Forţaţi societatea civilă să se organizeze, ca să nu pierim!”

fcDoamnelor şi domnilor,

 Natura însăşi pare a nu mai suporta abuzurile produse de cei ce exploatează fără milă resursele planetare. Nu este de mirare că nici oamenii nu mai acceptă minciunile, incompetenţa, hoţia, dispreţul, aroganţa, manipularea, exploatarea nemiloasă a muncii pentru creşterea unor conturi personale, indiferenţa, jaful, iresponsabilitatea şi ticăloşia celor cărora le-am acordat încrederea noastră pentru a conduce şi administra structura statală. În loc să o facă, au devenit stăpânii noştri şi au condus ţara, cu dezinvoltură, spre dezastru economic, ecologic, social şi moral.

Fenomenul Piaţa Universităţii, ce a cuprins întreaga ţară, în ciuda gerului şi a viscolelor, are rădăcini în abuzurile la care a fost supusă ţara de multă vreme, culminând cu ultimele decenii şi mai ales cu ultimii 8 ani. Crizele multiple ce ameninţă să ne copleşească şi să ne ducă la distrugere nu pot fi depăşite fără cooperarea tuturor forţelor ce pot reda vitalitatea acestui popor, prin orice fel de mijloace.
[...]

Primul precedent s-a creat! O tara din UE ingheata cursul francului elvetian

Cr6-565x423Parlamentul unei tari din UE a aprobat vineri un amendament al guvernului care prevede îngheţarea cursului francului pentru a le proteja pe cele circa 60.000 de persoane din această ţară cu credite în moneda elveţiană, relatează AFP. Astfel se creeaza un precedent in UE.

După aprecierea monedei elveţiene din ultima săptămână, guvernul croat a propus un amendament la legea privind creditele de consum care fixează, pentru o perioadă de un an, cursul francului elveţian la 6,39 kuna (0,83 de euro).

În virtutea acestui amendament, costul acestei măsuri, care potrivit Băncii naţionale a Croaţiei se ridică la 52 de milioane de euro, va fi acoperit de bănci. Băncile străine controlează circa 90% din sectorul bancar croat.
[...]

Discursul lui Mihail Kogălniceanu la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

al_i_cuzaCu prilejul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, Mihail Kogălniceanu a ţinut următorul discurs:

“După 154 ani de dureri, de umiliri şi de degradare naţională, Moldova a reintrat în vechiul ei drept, consfinţit prin capitulaţiile sale, dreptul de a-şi alege pe capul său, pe Domn. Prin înălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare, s-a înălţat însăşi naţionalitatea română… Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi oameni noi. [...]

Ipocrizia ecumenistă

imga0085-2000Opt zile din luna ianuarie a fiecărui an, se organizează o sarabandă a ipocriziei: Octava de rugăciune pentru unitatea creştinilor.

Desigur, nu e deloc un lucru rău ba chiar e mai mult decât recomandabil ca toţi creştinii să se roage pentru oprirea dezbinării din credinţă şi toţi să fim una, precum Hristos şi cu Tatăl, Un Dumnezeu sunt.

Problema apare atunci când rugăciunea pentru unitatea creştinilor se transformă într-o înşiruire de evenimente ipocrite, chiar prilejul unui soi de concurs între diverse aroganţe confesionale.

Eu sunt pentru unitatea creştinilor dar nu sunt pentru ce se înţelege acum ca fiind ecumenism. Cred că Bisericile şi comunităţile creştine îşi pot găsi unitatea prin dialog sincer şi rugăciune sinceră.
[...]

Obama, starea naţiunii americane şi a lumii

images (1)Discursul privind starea naţiunii pe care îl rosteşte anual fiecare preşedinte al SUA este considerat unul dintre jaloanele majore ale vieţii politice americane, o declaraţie de politică generală, un exerciţiu obligatoriu pentru fiecare şef al Casei Albe, o ocazie de trecere în revistă în faţa Congresului a principalelor mize ale anului în curs: economie, diplomaţie, lupta împotriva terorismului, adică teme arhicunoscute, la care, în acest an, s-au adăugat referirile obligatorii la acţiunile teroriste din Paris. Revenind la această tradiţională alocuţiune, trebuie spus că, în preajma rostirii sale, ziarul „The Atlantic” a dat publicităţii un grafic interactiv în care era analizat vocabularul celor 224 de discursuri de acest gen rostite de-a lungul anilor de preşedinţii americani.

Pe urmă, să notăm că, deşi, acum, Congresul este dominat de republicani, alocuţiunea preşedintelui democrat nu a fost tulburată de nimeni din asistenţă, indiferent de apartenenţă partinică, parlamentarii aplaudându-l în dese rânduri pe vorbitor. Apoi, înainte de a sublinia principalele teme ale penultimului discurs al lui Obama despre starea naţinunii, semnalăm că, aşa cum era firesc, el s-a referit în mod expres şi la „Franţa”, cuvânt care căzuse în desuetudine în acest gen de discursuri prezidenţiale, el fiind folosit ultima oară de preşedintele Richard Nixon (1968-1974), în 1972. Şi asta în condiţiile în care există raporturi speciale istorice între Franţa şi SUA, celebra Statuie a Libertăţii fiind un preţios cadou făcut de Hexagon poporului american. Totodată, Obama a reluat tradiţia, referindu-se în mod firesc şi la femei, termen ce intrase relativ târziu, mai exact prin Abraham Lincoln, în textele prezidenţiale. În schimb, cuvântul indieni a dispărut treptat din lexicul respectiv, el fiind înlocuit prin „Native Americans”. În fine, cele mai folosite cuvinte de Barack Obama sunt„Americans” şi „we” (noi). Sigur, se pot face multe observaţii despre acest discurs şi contextul intern şi internaţional în care el a fost rostit, dar în continuare vom prezenta principalele lui teme.
[...]

Despre Claude Karnoouh și noua sa carte-avertisment adresată celor îmbătaţi de noile tehnologii şi de „revoluţiile“ de tot soiul pe care se presupune că le anunţă (digitale, energetice, ecologice etc.)

10Claude Karnoouh, Raport asupra comunismului şi alte eseuri incorecte politic, traducere din francezã de Teodora Dumitru, Alexandria Publishing House, 2014

Dacă e să daţi peste o apariţie editorială de anul acesta care nu-şi va lăsa cititorii indiferenţi, ba „îi va şi enerva cu siguranţă pe mulţi“ dintre ei, cum o spune chiar autorul, atunci este ultima carte a lui Claude Karnoouh, Raport asupra postcomunismului şi alte eseuri incorecte politic (1).

La 25 de ani de la căderea lui Ceauşescu părerile sunt împărţite când vine vorba de epoca comunistă şi de sfertul de veac scurs de atunci. Bun cunoscător al României, pe care o explorează încă din anii ’70, Claude Karnoouh ştie, pe de altă parte, că nu mai există istorie pur naţională, iar cheia înţelegerii unei situaţii locale trebuie căutată la nivelul istoriei şi al politicii mondiale. Adunând eseuri scrise între 2008 şi 2013, multe din ele apărute chiar în revista Cultura, cartea pune, aşadar, realitatea românească într-o perspectivă mai largă, la care contribuie – inevitabil şi salutar – şi „ochiul străinului“. Iar dacă din the big picture nu lipsesc evenimente esenţiale ale ultimilor ani (precum criza financiară din 2008 ori diverse momente electorale, ca alegerile parlamentare europene), resortul lor explicativ nu se poate lipsi totuşi de o privire care poartă mai departe, asupra întregului „scurt secol XX“, a „războiului civil european“, a modernităţii occidentale, a colonizării, a apariţiei ştiinţei, ba chiar şi asupra vechilor greci, cu lecţiilor lor de istorie, politică, morală şi, nu în ultimul rând, metafizică.
[...]

Ce-au fost șpăgile și ce-au ajuns?!

imagesCum s-or fi simţit poliţiştii aia care au primit nişte amărâte de cauciucuri, Remeş cu ai săi renumiţi caltaboşi sau amarăşteanul ăla de parlamentar conservator, condamnat pentru 2000 de lei? Păi, fie că îşi dau pumni în cap, fie că se simt depăşiţi, expiraţi. Nea Hrebe, spre exemplu, a tras de catargele culiselor politicii o viaţă de om, că să ajungă să pretindă, acolo, nişte milioane de euro. Ce au fost şpăgile şi ce-au ajuns! Şi când te gândeşti la caltaboşii lui Remeş, la trmopanele lui Năstase ori la cauciucuirile alea date pe post de şpagă poliţiştilor din Timiş, te prinde un fel de moliciune, de toropeală nostalgică şi, dacă nu le dai un brânci acestor gânduri, mai, mai că începe să ţi se rostogolească şi-o lacrimă pe obraz.

Aruncându-ne o privire la sumele vehiculate în dosare precum cel la Alinei Bica sau Tudor Chiuariu începi să-ţi pui întrebări în privinţa cunoştinţelor tale în materie de matematică şi ţi se pare imposibil să converteşti, în lei schilozi, atâtea milioane de euro. Oare, atunci când s-a trecut la leul greu, s-a avut în vedere simplificarea sumelor şi pentru a nu se-ncurca băieţii în ghemul încălcit al şpăgilor?
[...]

Traian Băsescu şi dosarul Flota: DNA a clasat dosarul în care fostul şef al statului era acuzat de mai multe fapte de corupţie

dosarulTraian Băsescu şi dosarul Flota. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au decis clasarea dosarului Flota, în care fostul preşedinte al României Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, „întrucât faptele nu există”.

Decizia de clasare a dosarului Flota în care Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare a fost luată miercuri de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Potrivit unui răspuns al DNA la solicitarea Mediafax, infracţiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu în dosarul Flota, nu există, deoarece prin exercitarea funcţiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 şi 1996-2000, Băsescu nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanţa.

Traian Băsescu scapă de dosarul Flota: navele au fost vândute cu aprobare
[...]

Un regizor şi familia sa, găsiţi MORŢI în casă. David Crowley lucra la un film despre transformare SUA într-un STAT de tip BIG BROTHER

Remaxresdefaultgizorul de film independent și veteran al armatei americane ce a luptat in Iraq și Afghanistan, David Crowley, a fost găsit mort împreună cu soția și copilul, acum câteva zile.

Astfel pe 17 ianuarie 2015, David Crowley, Komel Crowley,soția sa și fetița în vârstă de doar 5 ani au fost descoperiți de către un vecin, cele 3 victime fiind împușcate mortal. Cei doi soți, David în vârsta de 29 de ani și Komel în vârstă de 28 de ani nu au mai fost văzuți încă din perioada Crăciunului, cadavrele finind în casă de ceva vreme.Oficial, s-a ajuns la concluzia că este o crimă urmată de sinucidere deși mulți dintre adepții săi cred că el și familia sa au fost uciși cu sânge rece.

David Crowley a fost un scriitor și un producător de film independent ce lucra la filmul „Gray State” al cărui trailer pe Youtube,  avut peste un 1.200.000 de vizualizări. Trailerul de film a costat 6.000 dolari, David Crowley  murind înainte de a putea ridica fondurile pentru a produce întreg filmul.


[...]

”Experimentul IVRIT” și Alexandru Graur

2007352input_file0111556Mi-aduc bine aminte momentul: la o ședință de catedră, Alexandru Graur a venit cu o scrisoare primită din Israel, să ne-o citească. Expeditorul ne era cunoscut: dl Meizeles, terminase araba pe la începutul anilor ’60, fusese, ca student, remarcabil, activ în cercul studențesc de lingvistică etc., apoi plecase în Israel cu soția sa, colegă de studii arabe. Îi dădea de știre domnului profesor că el și alți colegi filologi, școliți la București, îl invitau pe cel care le fusese profesor la o aniversare academică, ca invitat de onoare. Cu care ocazie, domnul profesor Alexandru Graur urma să constate, pe lângă altele, dar în mod special dînsul, că „experimentul ivrit” a reușit. Că în Israel toată lumea vorbește ivritul și oamenii se înțeleg de minune!

Avea un sens polemic invitația sosită de la foștii studenți, deoarece la cursul său de lingvistică generală Alexandru Graur ținuse să comenteze inițiativa sionistă, a instituirii „limbii” ivrit ca limbă a statului Israel, prevăzându-i eșecul! Cum printre studenții filologi se numărau prin anii 50 mulți evrei, majoritatea vajnici comuniști, dar și sioniști în timpul liber, pot deduce că teoria „tovarășului academician” nu le picase bine!… Probabil că haluțimii de atunci, printre care și dl Meizeles, acasă învățau de zor ivritul, pregătindu-se de ALIA,  de plecarea în Israelul străbun… Îi vor fi purtat pică lui Alexandru Graur pentru demonstrația sa privind eșecul experimentului?!…
[...]

După ce a luat apărarea OMV în cazul profitului record realizat în România, Moise Guran apără un alt sponsor al său în cazul creditelor în franci elveţieni acuzând „LĂCOMIA” românilor

1hkRealizatorul TV Moise Guran a fost unul dintre cei mai critici jurnalişti cu persoanele care afectate de creşterea cursului la francul elveţian. Într-o postare pe blogul său, realizatorul a spus că majoritatea celor care au făcut astfel de credite au fost motivaţi de lăcomie.

„În esenţă mecanismul este acelaşi. Ai vrut şi tu mai mulţi bani, ai vrut o casă, probabil, în cazul CHF, te-ai dus la bancă şi banca ţi-a spus… ştiţi, vă încadraţi pentru mai mult, dar în CHF. Că are dobânda mică. Iar tu, nu te-ai întrebat de ce dracu’ are CHF-ul dobânda mică… pur şi simplu ţi s-a părut că eşti tu mai deştept decât alţii. S-a declanşat acel mecanism păcătos, acea gheară care ţi-a prins creierul şi ţi-a spus… ce gheşeft! Ei bine, acel mecanism se numeşte Lăcomie„, a scris Guran.

Mai mult, ca şi cum Guran îi acuză pe românii cu credite în franci elveţieni de prostie. „Şi aminteşte-ţi de fiecare dată când te duci să plăteşti rata aia uriaşă: prostia are întotdeauna un preţ. Al tău e în franci elveţieni.”.
[...]

Alianta intunecata: jurnalisti si servicii

61J1MQifFXL._SL300_“Eliminati mesagerul” reda o imagine aproape exacta a ticalosiei in care balteste media conventionala. Filmul prezinta povestea jurnalistului Gary Webb, cel care a documentat printre primii, intr-o serie de articole, sub titlul “Alianta Intunecata”, legatura inextricabila dintre CIA si traficantii de cocaina din America Centrala; si asta intr-un moment in care suburbiile din Los Angeles picau victime epidemiei de “crack”. Dezvaluirea, publicata intr-un ziar de mana a doua din California, “San Jose Mercury News”, a produs consternatie la vremea ei, a scos tinerii negri in strada si a pus serviciul secret american in vecinatatea unei “catastrofe de PR”, dupa cum aveau sa recunosca ulterior specialistii CIA.

Fata in fata cu un ziarist incomod si tenace, agentia a reactionat printr-o tentativa de intimidare, dar fara succes. Dupa care au fost scoase la inaintare armele grele din arsenalul de propaganda si manipulare: ziarele serioase si respectate, cele care formeaza opinia publica si dau tonul curentelor de gandire. In film, momentul este ilustrat printr-un telefon dinspre CIA catre sfanta treime, “New York Times”, “Washington Post” si “Los Angeles Times”, asa ca privitorul poate ramane cu senzatia ca are de-a face cu o licenta artistica. Insa un articol recent, “Managing a Nightmare: CIA Public Affairs and the Drug Conspiracy Story”, aparut anul trecut in “Studies in Intelligence” – revista de casa a serviciului – reia episodul si explica reactiile publicatiilor prestigioase pe baza “unei legaturi statornice si productive intre agentie si jurnalisti”. [...]

Cine guvernează?

george sorosActiviștii miliardari precum George Soros și Sheldon Adelson exercită acum mai multă influență politică decât și-ar fi imaginat orice politolog în trecut.

Acum mai bine de 40 de ani, pe când eram student în anul doi, citeam cu plăcere lucrările lui Robert Dahl despre cum funcționeză democrația Americii. Cărțile nu se mai află în posesia mea de multă vreme, dar îmi amintesc cu plăcere de precizia și eleganța argumentelor lui Dahl. Erau un antidot la teoria SDS/marxistă a unei oligarhii corporatiste ce controla America, o viziune asupra societății americane încă influentă atunci în campusurile universităților de elită, dar care, pe măsură ce revoluționarii ani ’60 s-au stins, lăsând loc anilor ’70, a început sa pară puerilă, dacă nu chiar pocăită pentru brutalitatea comunistă.

Practic, – și mă bazez aici pe Wikipedia, nu pe propria-mi memorie – Dahl susținea că America este o poliarhie, o societate pluralistă în care structuri de putere discrete, formale și informale, concurau și negociau consecințele politice. Nu era o democrație perfectă, dar era o democrație mai mult decât decentă, raportată la standardele istorice și comparative. În ziua de astăzi, ne amintim mai degrabă de analizele stângii, Elita întrețesută a Puterii a lui C. Wright Mills, seria de lucrări a lui William Domhoff ce descrie societatea americană sub mâna de fier a unui establishment WASP în mare parte răuvoitor și servitor al intereselor proprii. Sunt sigur că acele lucrări au fost scoase din uz și nu sunt deloc sigur că cineva mai vorbește astăzi despre Robert Dahl, chiar dacă a fost președinte al American Political Science Association și o figură extrem de respectată în cadrul universității Yale. [...]

Copyright ©2015 gandeste.org