General

Dan Diaconu: „Kazahstan pare o lovitură năucitoare pentru Rusia.”

Kazahstan pare o lovitură năucitoare pentru Rusia. O lovitură din conflictul care deja se desfășoară la vedere. Nu-l puteți înțelege dacă nu știți situația din teren. Mă rog, chestiunea cu înțelegerea e relativă deoarece informațiile care vin de acolo sunt extrem de slabe calitativ.

Anul trecut Rusia și-a mutat cea mai mare parte a trupelor de la granița cu Kazahstanul la granița cu Ucraina. Situația care se intensifica în Ucraina o cerea. Fără doar și poate, concentrarea aproape exclusivă pe Ucraina și ignorarea situației din Kazahstan reprezintă cea mai mare fisură a serviciilor secrete rusești. Kazahstanul este una dintre republicile esențiale ale CSI, care găzduiește echipamente militare și tehnologice rusești de o sensibilitate extremă. Efectiv nu e de înțeles cum de Rusia a scăpat din vedere situația de acolo.

Există însă și un alt punct de vedere care mi-a fost suflat recent. Mai țineți minte manifestațiile din Belarus? Vă mai amintiți ce puhoi de lume a invadat străzile marilor orașe? Toată lumea paria că „ultimul dictator din Europa” va avea soarta lui Ceaușescu. Doar că nimeni nu spune nimic despre întâlnirile lui Lukașenko de dinaintea manifestațiilor teribile. În termeni mai puțini tehnici, putem spune că Luka o cam mermelea cu poziția sa care cică era „esențială” Rusiei și începuse niște jocuri cu oficialii europeni. Tot ceea ce ați văzut în Belarus a fost o „breșă tehnică”. Pur și simplu Moscova s-a prefăcut că se uită în altă parte și „organizațiile civice” au făcut vraiște pe-acolo. Speriat, Lukașenko a mers spășit la țar, căruia i-a cerut sprijin, promițându-i ascultare fără limită. Iar treburile s-au rezolvat în câteva zile.

Ceva similar se petrece și în Kazahstan unde, din septembrie anul trecut, președintele Kassym-Jomart Tokayev duce o politică destul de dubioasă. Totul a culminat cu semnarea unui contract cu americanii de la NuScale pe 17 decembrie 2021. Trebuie să înțelegeți că 12% din rezerva mondială de uraniu se află în Kazahstan, iar contractul cu NuScale trebuie văzut ca o ofensă extremă adusă Rusiei. Nu doar că Rusia are o experiență extinsă în SMR, dar are și reactoare certificate, spre deosebire de NuScale care, la ora actuală, face experimente pe oameni în România și-n alte țări unde americanii dictează. Ciudata „înfrățire” din Kazahstan, unde actualul președinte de la investire tot bate monedă pe „independența reală a țării”, pare cumva desprinsă din lecția lui Lukașenko.

Mai este însă o componentă care nu este spusă. Marea majoritate a manifestațiilor antiguvernamentale de până acum au o puternică componentă … anti-chineză. Populația este nemulțumită de prezența tot mai mare a Chinei în economia locală, prezență care constă și în venirea masivă de muncitori chinezi în defavoarea celor locali.

Este foarte ciudat că nemulțumirile populației sunt strict îndreptate împotriva Chinei, a clasei conducătoare și, culmea, a independenței. Cel puțin la prima vedere. Dușmanul absolut este fostul președinte, Nursultan Nazarbaiev și elita sa. E vorba de averi imense acumulate în perioada de „independență” a țării. Această elită conduce Kazahstanul cu o mână de fier acumulând averi impresionante, în timp ce marea majoritate a populației se zbate în sărăcie.

Izbucnirea protestelor însă nu are de-a face cu niciunul dintre aceste elemente. Știm bine că ieșirea maselor în străzi se face doar de către vectori specializați. Ca să înțelegeți, vă voi da un exemplu de la noi: ăia care nu mai puteau cu „infractorul Dragnea” și cu „nesustenabilitatea măririi pensiilor” stau acum scrâșnind din dință din cauza frigului din apartamente și, de nervi, se spală cu apă încălzită la ceainic. Cu toate că au fost vaccinați cu japca, în ciuda faptului că încasează la salariu mai puțin și că a ajuns să-i coste kilowattul un ochi din cap, stau și înjură în liniște și frig. De ce nu iese lumea în străzi? Pentru că „vectorii” nu au primit ordin. În cazul în care se dă acel ordin, vă garantez că-n doi timpi străzile Bucureștiului și ale marilor orașe se umplu până la refuz.

Revenind la Kazahstan, încă îmi e neclară situația de acolo. Informațiile pe care le am sunt trunchiate, astfel încât prefer să nu mă pronunț dacă este o lovitură încasată de ruși sau o inteligentă înscenare sub steag fals, menită a retrasa granițele atât pentru dușmani cât și pentru aliați. Faptul că mișcările de protest apar strict înaintea unei întâlniri deosebit de importante pentru viitorul lumii are o oarecare miză, dar nu putem spune încă unde anume se va înclina balanța.

Autor: Dan Diaconu

sursa: https://trenduri.blogspot.com/

Abonează-te la newsletter