C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Coca Cola și-a retras campania publicitară pro-LGBTQI din Ungaria după boicotarea produselor sale și în urma unei petiții semnate de peste 40.000 de oameni

Cel mai mare producător de băuturi răcoritoare din lume și-a retras campania publicitară de promovare a homosexualității în Ungaria, după ce politicienii conservatori și o petiție online au făcut apel la boicotarea la nivel național a produselor Coca Cola.



Coca-Cola a postat afișe provocatoare cu homosexuali și lesbiene, pe fondul steagului curcubeu, însoțite cu sloganuri de genul „Zero Zahăr, Zero Prejudecăți”. Afișele publicitare au împânzit Budapesta, fiind văzute în stațiile de tren și cele de autobuz.

Peste 40.000 de cetățeni au semnat o petiție pe CitizenGO, solicitând primarului din Budapesta și altor autorități „sprijinul în eliminarea afișelor cât mai curând posibil și împiedicarea răspândirii unor astfel de reclame în Ungaria”, scrie churchmilitant.com.

„Începem prin boicotarea Coca-Cola. Iar în petiția noastră, cerem ajutor în eliminarea afișelor cât mai curând posibil și în limitarea unui lobby homosexual care se adresează copiilor, familiilor și societății în ansamblul său”, a  declarat Eszter Zaymus, directorul de campanie al CitizenGO Ungaria.

La începutul lunii Boldog István, purtătorul de cuvânt al formațiunii Fidesz, a premierului Viktor Orbán, a cerut ungurilor să i se alăture pentru boicotarea Coca-Cola. Pe site-ul său, politicianul a postat și un mesaj: „Cred într-un Dumnezeu, cred într-o patrie, cred într-un adevăr etern etern, cred în învierea Ungariei. Amin”.

Coca-Cola a replicat, tot printr-un mesaj online: „Credem că atât heterosexualii cât și homosexualii au dreptul să iubească pe cine doresc, așa cum își doresc. Cu această (campanie) vrem să transmitem un mesaj: credința noastră este că toată lumea are dreptul la afecțiune și dragoste; că iubirea este la fel pentru toți (#loveislove)”.

Luni, gigantul american a cedat, sub presiunea tot mai mare privind boicotarea produselor sale, și a acceptat să retragă reclamele controversate din Budapesta, a anunțat CitizenGO. Inițiatorii campaniei de boicotare a produselor Coca Cola susțin însă că retragerea afișelor a fost doar o „semi-victorie”, întrucât compania le-a înlocuit cu altele, în care sloganul „Love is Love” a răms afișat în mod ostentativ.

De aceea, semnatarii petiției vor să boicoteze în continuare compania care „nu stopează afișarea mesajelor prin care se promovează homosexualitatea”.

„Copii sub 18 ani nu pot intra în magazinele care vând țigări, iar părinții lor sunt avertizați dacă conținutul unei emisiuni TV nu este adecvat pentru ei. Dar o ieșire în Budapesta face imposibil ca părinții să-și protejeze copiii de conținutul care promovează homosexualitatea”, a explicat Eszter Zaymus.

Autor: Ștefania Brândușa

Sursa: Active News

Vești proaste pentru Constanța. Ungaria și-a cumpărat ieșire la mare de la Salvini

După discuțiile nefructificate cu Slovenia, Guvernul Orban reușește să încheie o afacere mutual avantajoasă cu italienii în privința unui port la Trieste.



O IEȘIRE LA MARE ÎNSEAMNĂ O CREȘTERE A COMERȚULUI

Vicepremierul Matteo Salvini și ministrul ungar de externe Péter Szijjártó au semnat oficial acordul între o companie maghiară de stat și companiile private italiene Teseco și Seastock, Administrația Friuli-Venezia Giulia (FJK) și Administrația Portului Trieste, prin care Ungariei i se concesionează, pe 60 de ani, contra sumei de 31 de milioane de euro, un teren de 300 de metri lungime pe malul mării, la Trieste.

Suprafața totală a concesiunii este de 32 de hectare, iar aici, Ungaria va efectua investiții de cca. 100 de milioane de euro în următorii trei ani, după cum a anunțat Matteo Salvini.

Se estimează că traficul total care va trece prin port va atinge aproximativ 2 milioane de tone sau aproximativ 70-80 de mii de containere pe an.

TRIESTE VA FI UN PUNCT TERMINUS AL DRUMULUI MĂTĂSII

Dacă Trieste este „portul final” al noului Drum al Mătăsii, Ungaria, la rândul ei, ar trebui să fie poarta de acces a mărfurilor către piața central-estică europeană. Dar Trieste va reprezenta și poarta de ieșire pe mare a mărfurilor ungurești. Guvernatorului Friuli Venezia Giulia, Massimiliano Fedriga, consideră ca „fundamentală” colaborarea cu partea maghiară.

În martie, Italia a devenit primul membru al Grupului celor 7 națiuni (G7) care a participat la vastul proiect de infrastructură „One Belt, One Road” din China. Capitolul italian al proiectului desfășurat de China se concentrează pe două porturi italiene: Genova și Trieste.

Acest lucru ar putea însemna o reducere a rolului portului Pireu din Grecia, în prezent aflat în proprietatea chinezilor. De asemenea, Trieste este mult mai bine localizat decât orașul grecesc din punctul de vedere al Ungariei, ca și distanță, dar și ca infrastructură rutieră către destinație.

„În ultimii ani, fluxul de mărfuri între Trieste și Ungaria a crescut cu 300 la sută, cel puțin un tren de containere circulă în prezent între Trieste și Ungaria, în fiecare zi, iar odată ce portul va fi pus în funcțiune, așteptăm o dublare a volumelor transportate”, a spus ministrul Szijjártó.

Ministrul a adăugat că Ungaria se va consulta cu celelalte trei țări ale grupului Visegrád (V4) în legătură cu posibila lor implicare în planurile comerciale. Ceea ce, ar putea însemna investiții suplimentare la Trieste și o mai bună relație cu italienii.

Noul complex portuar va fi situat în apropiere de Žavelj și trecerea de frontieră către Slovenia. Cu alte cuvinte, investiția se face și în apropierea portului sloven Koper, unde companiile maghiare vor putea, de asemenea, livra mărfuri.

În 2016, Slovenia, țară aflată în sud-vestul Ungariei, a purtat o serie de discuții cu Ungaria, pe vremea prim-ministrului Miro Cerar. Cele două guverne erau interesate de dezvoltări ale infrastructurii, incluzând aici legături feroviare, modernizarea liniilor ferate, dezvoltarea legăturilor rutiere și construirea de conducte transfrontaliere pe distanțe lungi pentru gaz, dar și linii electrice de înaltă tensiune. Discuțiile dintre cele două țări au avut în vedere și dezvoltarea portului Koper.

Cu toate acestea, proiectul a eșuat, în mare parte din cauza aliatului lui Viktor Orbán, Janez Janša nereușind să mai revină la conducerea Sloveniei în urma alegerilor.

Ca atare, fostul port al Monarhiei Astro-Ungare, Trieste, care se află la doar kilometri distanță de Koper, a devenit o alegere mai potrivită.

CUM A IEȘIT CONSTANȚA DIN CALCULE

Anul trecut, guvernul ungar a comandat un studiu de fezabilitate pentru linia feroviară de mare viteză, pe care, inițial, intenționa să o construiască până la Cluj. Discuțiile între partea română și cea maghiară au rămas în coadă de pește, fără a se clarifica modul în care cele două țări vor împărți factura. Szíjjártó a declarat la vremea respectivă că Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat (PSD), a sugerat că destinația finală a trenului de mare viteză să fie Bucureștiul și nu Clujul. Partea maghiară s-a arătat entuziasmată de idee.

Construirea liniei de 850 de kilometri ar costa peste 3.000 de miliarde de HUF (în jur de 10 milioane de euro pe kilometru). În zonele muntoase, prețul ar putea fi și mai mare. Szijjártó a dezvăluit că guvernul maghiar a disponibilizat pentru studiul de fezabilitate un miliard de forinți.

Ca să-l cităm pe Vasile Dîncu, în România, grupurile de interese politice sunt împărțite în adevărate triburi. Acestea se urmăresc și încearcă să se eviscereze reciproc, ceea ce produce deranjuri enorme în lumea economică, lăsând afacerile fără o minimă predictibilitate.

Fiecare întâlnire a celor două părți, română și maghiară, a generat, astfel, reacții neașteptate din partea cuplului comic DNA-SRI, care a intervenit, întocmind dosare unor maghiari din Transilvania, vrând să semnaleze părții ungare că ține ostatică minoritatea din Transilvania. Cel puțin, asta a fost concluzia la care au ajuns maghiarii.

Dezvăluirile ulterioare făcute de fostul colonel SRI Daniel Dragomir au confirmat ipoteza, scenariul arestării „teroriștilor” Beke István și Szőcs Zoltán fiind o făcătură pusă la cale de generalul SRI Florian Coldea. Arestarea ulterioară a liderului PSD Liviu Dragnea a pus punct definitiv negocierilor și reorientarea maghiarilor spre zone mai calme.

Una dintre avantajele utilizării portului Trieste este amplasarea ei, fiind mai aproape de Ungaria decât Constanța, care conducea până acum în privința deplasărilor de mărfuri maghiare.

Conform obiectivelor Guvernului Orban, companiile maghiare pot ajunge acum la ieșirea pe mare, pe șosea sau pe calea ferată, în termen de 24 de ore. Ceea ce, utilizând relația Constanța era imposibil. De asemenea, portul de la Trieste se va bucura de un anumit grad de autonomie, iar administrația vamală și birocratică se va face conform legislației și regulilor maghiare, un alt avantaj pentru firmele ungurești.

INVESTIȚIILE MAGHIARE ÎȘI SCHIMBĂ DIRECȚIA

Szijjártó a relatat că Italia este cel de-al cincilea partener comercial al Ungariei – ca mărime – și tot al cincilea cel mai important investitor din țară. El a menționat că există aproximativ 700 de firme italiene care își desfășoară activitatea în Ungaria și care angajează peste 15.000 de oameni. Matteo Salvini a adăugat că el și ministrul Peter Szijjártó au discutat despre cooperarea în domeniile energiei, agriculturii și producției alimentare. De asemenea, discuțiile au vizat și proiectele mari de infrastructură.

În clipa de față, intră pe rol un alt proiect uriaș al guvernului ungar, construcția liniei ferate Budapesta-Belgrad, care își propune să ofere o mai bună accesibilitate din și către portul Pireu, care în prezent este deținut aproape în întregime de China.

PENTRU UE, PORTURILE LIBERE SUNT „AMENINȚĂRI EMERGENTE”

Comisia Europeană și Comisarul european pentru Justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, a declarat că are în vedere abordarea riscurilor financiare ale zonelor portuare libere, definindu-le drept o „amenințare emergentă”, deoarece uniunea  încearcă să împiedice spălarea banilor.

Un raport al Comisiei privind spălarea banilor a listat porturile libere, alături de industria fotbalului și monedele virtuale, drept noi domenii de expunere la riscuri. Potrivit Comisiei, zonele de tranzacționare portuare facilitează circulația mărfurilor contrafăcute, întrucât „permit falsificatorilor să debarce mărfurile, să modifice documentele asociate, apoi să re-exporte produsele fără intervenție vamală”, susține raportul.

Interesantă abordare! Comisia Europeană vede în zonele portuare nu oportunități pentru afaceri ci, în primul rând, oportunități pentru activități ilicite!

Primul ministrul britanic, Boris Johnson, a susținut și el crearea de porturi libere – zone de tranzacționare în care se aplică o taxă mică sau zero – pentru a stimula comerțul după Brexit. În timp ce Marea Britanie și-a închis ultimele porturi libere în 2012, mai mult de 80 de asemenea porturi funcționează însă în UE!

PORTURILE, ÎN CONTEXT EUROPEAN

Cea mai mare „durere” pentru nucleul franco-german este revigorarea economiilor țărilor din zona centrală și estică a Europei, pe care atât Franța, cât mai ales Germania, le consideră simple piețe de desfacere. În context, orice afacere desfășurată suplimentar în acest spațiu, poate prejudicia veniturile Germaniei și Franței. Un bun exemplu în acest sens este și comerțul cu hidrocarburi, legat tot de transportul maritim.

Recepția transportului de gaze la terminalul GNL (de gaz natural lichefiat) din Świnoujście, la sfârșitul lunii iulie, primul din contractul planificat – de 24 pe an – cu compania americană Cherniere, a demonstrat că lucrurile nu stau pe loc. Acesta este un punct crucial în planul guvernului polonez de a diversifica aprovizionarea cu energie, iar succesul său se arată într-o separare rapidă de aprovizionarea cu gaz rusesc.

Cooperarea energetică și militară dintre Washington și Varșovia subliniază relațiile strânse dintre Polonia și SUA și arată cât de accesibile sunt gazele americane – cu aproape 33% mai ieftine decât cele din Rusia, folosind acordul curent.

Independența energetică a Poloniei este văzută ca o amenințare și din partea Moscovei, deoarece va rupe monopolul energetic european al Rusiei, din cauza proiectelor Poloniei care au un impact în toată Europa Central-Orientală: acestea sunt executate ca parte a Inițiativei celor Trei Mări și sunt destinate conectării pe relația nord-sud a tuturor țărilor de pe traseul Polonia-Croația, fără a scăpa țările baltice.

Obiecția Poloniei și a altor state membre cu privire la proiectul Nord Stream 2 (ruso-germană) a fost de asemenea tratată de Kremlin ca un atac la activitățile sale cheie. Danemarca întârzie în prezent construcția Nord Stream 2 , deoarece construiește Conducta Baltică împreună cu Polonia.

Rușii sunt furioși, întrucât termenele sunt pe muchie de cuțit și economia germană cere livrări noi. Berlinul ar dori să profite de exportul de gaz rusesc pentru a le re-exporta în terțe țări.

Apoi, războiul economic UE (Germania) vs. SUA nu va fi o joacă pentru copii! Donald Trump va tăia în carne vie, iar recentele amenințări transmise Franței sunt doar un mic aperitiv. Mai mult, dacă UE se gîndea la o restrângere de tip EU10 în jurul Germaniei, Franței și Spaniei, de altfel o idee mai veche – cea a Europei cu două viteze, cu o împărțire funcție de participarea la zona euro, iată că acum lucrurile se complică extrem de mult odată cu prezența lui Trump în Polonia și, implicit, în zona centrală și estică a UE.

Mai mult, dacă speranțele Germaniei se leagă tot mai mult de bunăvoința lui Vladimir Putin de a deschide piața rusească pentru mărfurile germane prin miile de companii germane care lucrează deja în Rusia, la fel de adevărat rămâne și faptul că anul viitor Putin și Trump se vor întâlni la Moscova, ceea ce ar putea spulbera visele Germaniei.

NOTA DE PLATĂ

Deocamdată, comerțul maritim pare să reprezinte o amenințare nu emergentă, ci chiar consolidată la pretențiile hegemoniei nemțești.

În ceea ce privește România, demn de subliniat ar fi că luptele politice interne produc pagube greu de estimat. Nici procurorii și nici ofițerii de informații nu vor aduce banii pierduți de acasă. Chiar lăsând la o parte lipsa investițiilor în infrastructură, rămâne greu de imaginat ce se va întâmpla în viitor cu o Românie izolată de toți vecinii ei din regiune.

Dacă din punct de vedere economic nici chiar ungurii nu consideră că ar fi rentabilă colaborarea cu Constanța, e greu de crezut că altfel ar sta lucrurile în ceea ce-i privește pe olandezi. Ca atare, interesul Olandei pentru acapararea portului pare a fi de altă natură decât economică.

Chinezii și americanii arată, la rândul lor, interes pentru port, dar România pare decisă – deocamdată – să meargă pe linia germană, ce se opune și americanilor și chinezilor.

Autor: Ambrus Bela

Sursa: QMagazine

Ungaria DĂ AFARĂ delegația venită să verifice ”STATUL de DREPT”

Guvernul ungar nu va primi delegaţia parlamentară olandeză care vizitează Budapesta pentru a investiga situaţia statului de drept în această ţară, a declarat marţi Tamas Menczer, secretar de stat pentru comunicare şi reprezentare internaţională, transmite MTI.


Potrivit lui Menczer, Olanda nu este un organism de supraveghere a Ungariei, iar politicienii olandezi nu au dreptul de a efectua o investigaţie în Ungaria.

‘Ce-ar fi dacă un grup ungar ar investiga modul în care precedentul ambasador olandez la Budapesta a comparat Statul Islamic cu Ungaria doar pentru că noi spunem ‘nu’ imigraţiei ilegale ?’, a declarat Tamas Menczer pentru media de stat din ţara sa.

El a adăugat că eurodeputata Judith Sargentini (autoarea raportului omonim, care a constatat ”un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor Uniunii Europene” şi a cerut activarea procedurii articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, raport adoptat de Parlamentul European în septembrie – n.red.) şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, sunt tot olandezi şi ‘oameni ai lui George Soros’.

Sursa: ȘtiriDiaspora

După Ungaria, şi Polonia spune nu monedei unice europene. „Nu vom adopta euro până când nu vom ajunge la nivelul de trai şi avuţia din Germania“

Polonia nu va adopta moneda euro înainte ca avuţia sa economică nu va atinge nivelul celei din Germania, a anunţat preşedintele partidului de guvernământ al ţării, Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, acuzând opoziţia că exercită presiuni în sensul abandonării monedei locale, zlotul, scrie Bloomberg.



„Spunem nu monedei euro, spunem nu preţurilor europene“, a declarat Kaczynski. „Tratatul privind aderarea la UE nu specifică data adoptării euro. Vom face această trecere, dar acest lucru se va întâmpla când nivelul avuţiei ţării noastre se va apropia de cel al Germaniei“.

Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei, a declarat la rândul său că trecerea la euro în acest moment nu este un act profitabil. „Este avantajos să bazăm economia Poloniei pe moneda poloneză“, a subliniat acesta, potrivit polandin.com.

Premierul polonez a adăugat că unele state membre ale Uniunii Europene nu s-au dezvoltat în ultimii ani şi chiar au dat înapoi.

„Acestea sunt ţări care au fost ţinta emigrării noastre economice recent, ca Italia sau Spania. Sunt ţări ca Grecia, care în 2007 au avut o economie de 10 ori mai mică decât cea a Germaniei, iar astăzi economia acestora este de 18 ori mai mică“, a declarat Morawiecki.

Acesta a adăugat că adoptarea euro într-un moment nepotrivit de ţări ca Italia, Spania şi Grecia reprezintă cauza „stagnării permanente“ de acolo.

Sondajele indică faptul că majoritatea polonezilor se opun trecerii la euro pe fondul temerilor că aceasta ar alimenta creşterea preţurilor bunurilor.

Deşi este în favoarea intrării Poloniei în zona euro, Platforma Civică, cel mai mare partid de opoziţie al ţării, a anunţat că doreşte un „amplu consens naţional“ pentru o astfel de decizie.

În cazul Ungariei, de când această ţară a devenit membră a Uniunii Europene, posibila trecere la euro a fost menţionată în mod repetat în discursul public. Strategii ţării par să ezite să ia o decizie finală în acest sens, potrivit Hungary Today.

Guvernatorul băncii centrale a Ungariei (MNB), Gyorgy Matolcsy, a declarat că Ungaria va adopta moneda euro „în următoarele decenii“. Acesta este convins că Ungaria are nevoie să înveţe mai întâi mai multe despre procesele care afectează moneda unică.

Autor: Cătălina Apostoiu

Sursa: Ziarul Finaciar

Bogdan Duca: ”Ungaria e în UE și NATO, dar nu se umilește cu nimic din rațiuni euroatlantice! Și ar trebui să ne devină model…”

Mi se pare foarte interesant și apreciez mult argumentul adus de unii concetățeni de-ai mei: ”Decât să vină rușii, mai bine să vină americanii”, cu referire la trupele aliate de ocupație….



De ce îl apreciez?  Pentru că îmi dau seama că sunt oameni onești: se prind și ei că trupele americane nu au venit aici doar așa, să celebreze prietenia și alianța strategică dintre popoarele român și american.

Se prind și ei că, dincolo de politețea propagandistică, ideea e mult mai cinică: sunteți ai noștri și jucați cum vrem noi.

Acești concetățeni ai mei sunt resemnați. Sunt ca niște dame de companie care, în așteptarea clientului au dorințe sau mulțumiri: ”mai bine să mă f..ă tipul ăla mai spălat, decât murdarul ăla….”; ”ce mi-ar plăcea ca la următoarea tură să nu fiu pusă să…..”

Repet, înțeleg foarte bine acest pragmatism de bordel.

Dar sunt creștin, sunt european, sunt român, am o istorie în spate în care strămoșii mei nu s-au împăcat cu soarta de lucrători în bordel……

Și da, pur și simplu nu am chef și nu înțeleg de ce ar trebui să accept să fiu … de americani sau de ruși, sau de nemți, sau de pecenegi, sau de cumani…..

Wtf? Avem o țărișoară lângă noi care e, toată, o câmpie, cu fluviu și un lac.

Iar în țărișoara aia dacă ambasadorul SUA spune o prostie, primește un șut în fund. Dacă ambasadorul Rusiei, spune o prostie, primește un șut în fund. Nu există trupe de ocupație de niciun fel, aliate sau nu. E în UE și NATO dar nu se umilește cu nimic din rațiuni euroatlantice.

Are relații bune și cu SUA, și cu Rusia, pentru că ambele au învățat să o respecte.

Acea țărișoară se numește Ungaria. Și ar trebui să ne devină model.

Autor: Bogdan Duca

Sursa: Bogdan Duca Facebook

Ungaria: ”Studiile de gen vor fi eliminate din universităţile ungare. Un om se naște bărbat sau femeie!”

Studiile de gen vor fi eliminate din toate universităţile ungare începând cu anul universitar care începe în 2019, conform unui decret semnat marţi de premierul Viktor Orban, transmite portalul ungar ma.hu, citat de agenţia EFE preluat de Agerpres.



Conform decretului privind ‘specializările în universităţile din Ungaria’, începând de anul viitor aceste instituţii de învăţământ nu vor mai putea organiza examene de admitere pentru studii de gen, dar cursanţii care în prezent urmează astfel de studii vor putea să le continue până la absolvire.

Guvernul ungar consideră această specializare universitară ca fiind mai degrabă o ideologie decât o ştiinţă, motiv pentru care a decis interzicerea ei.

‘Studiile de gen, la fel ca marxism-leninismul, pot fi considerate mai degrabă o ideologie decât o ştiinţă, astfel că este de discutat dacă sunt adecvate învăţământului universitar’, explica, în martie 2017, secretarul de stat ungar pentru educaţie, Bence Retvari. ‘Un om se naşte bărbat sau femeie, din acest motiv guvernul spune ‘nu’ genurilor sociale’, a indicat la rândul său executivul de la Budapesta.

Eliminarea acestei specializări va afecta Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta (ELTA), cea mai mare din Ungaria, dar şi Universitatea Central-Europeană (CEU), fondată de George Soros, ambele oferind diplome în studii de gen.

Apărută în Statele Unite şi bazată pe o abordare feministă, această specializare prezintă dintr-o perspectivă interdisciplinară cum conceptul de gen, definit ca o construcţie socială, influenţează relaţiile interpersonale, gândirea şi însăşi ideea de putere, printre alte aspecte.

Autor: Denisa Miron

Sursa: Stiri pe surse

Așteptăm cu nerăbdare ca George Soros să-și recunoască înfrângerea și pe frontul din România, nu doar în Ungaria

Este absolut senzațional modul în care președintele Klaus Iohannis și-a prezentat opiniei publice a doua mare înfrângere dintre cele trei suferite în această lună. Nu a mai avut încotro și a trebuit să promulge legea de organizare judecătorească. Aceasta, odată publicată în Monitorul Oficial, intră în vigoare. Această pilulă amară, din perspectiva lui, otrăvită, a încercat să o ambaleze în ciocolată și astfel le-a servit-o batalioanelor #rezist. O șmecherie ieftină. Mult prea străvezie. Nedemnă de un președinte al republicii.



A fost o lună grea pentru Klaus Iohannis. A fost obligat să semneze revocarea Laurei Codruța Kovesi. Sub amenințarea unei suspendări iminente. La scurt timp, s-a umilit invitând la Cotroceni premierul, căruia i-a cerut de șapte ori demisia, pentru a-i solicita ajutorul într-un proiect de interes național. Președinția rotativă a Uniunii Europene. Iar pentru o mai bună cooperare, a pus batista pe țambal și nu a suflat o vorbă nici referitor la gogoașa înfuriată a ordonanței de urgență, nici la proiectul suspendării primului-ministru. În paranteză fie spus, presupun că la acest capitol s-a căzut la pace, întrucât l-a luat gura pe dinainte pe Klaus Iohannis, a promis la summit-ul NATO creșterea efectivelor noastre din Afganistan, fără ca în prealabil să fi existat vreo solicitare în acest sens a Guvernului și un acord al Parlamentului. Iar acum s-a milogit pentru a le obține și pun pariu că, la schimb, se închide faimosul dosar al trădării naționale iar demersul lui Ludovic Orban rămâne în aer. Și, în fine, a venit și bomboana otrăvită.

Una dinte cele trei mari legi ale Justiției a intrat sau intră de mâine în vigoare. Klaus Iohannis a încercat să-și prostească prozeliții, făcându-se că solicită Parlamentului un lucru cu totul și cu totul imposibil. Ca, după ce a sabotat cât a putut acest act normativ și după ce actul normativ a intrat, în fine, în vigoare, la toamnă, în noua sesiune, majoritatea să decidă  să rediscute întreaga lege. Este aberant și nu mă îndoiesc că președintele Klaus Iohannis știe acest lucru. A dorit doar să le arunce praf în ochi celor care îi sorb cuvintele.

În fine, toate celelalte spuse ale lui Klaus Iohannis în ultima sa declarație publică, înainte de a pleca într-un binemeritat concediu, au fost simple palavre și încercări inutile de a-i păcăli pe cei de la care speră ca, prin acțiuni disperate de tip extremist, să creeze o emoție colectivă. Apropo de această emoție colectivă, trebuie să spun că ea a devenit o obsesie pentru un om politic extrem de rudimentar, cum s-a dovedit a fi Klaus Iohannis. Să ne amintim că, după alegerile prezidențiale, pe care le-a câștigat încercând să acopere manevrele SRI, pentru care de altfel l-a răsplătit pe George Maior, și ale STS, pentru care de altfel l-a păstrat pe șeful instituției, Klaus Iohannis a vorbit despre emoția colectivă, care ar fi fost cheia succesului său. O emoție colectivă, care într-adevăr s-a produs, grație unor greșeli impardonabile ale lui Victor Ponta, intens speculate de servicii, legate de votul românilor din afara țării. Reacția acestora a reverberat puternic în țară, printr-o rețea socială bine accelerată de organizații specializate. Și astfel Klaus Iohannis a vorbit pentru prima dată despre emoția colectivă. A doua oară, i-a reușit aceeași figură exploatând la maximum tragedia de la Colectiv când, urmare a emoției colective, l-a împins pe Victor Ponta în afara terenului de joc și a reușit să-și instaleze guvernul său, un guvern catastrofal, condus de Dacian Cioloș. Care, culmea, zilele trecute, i-a bătut obrazul, referindu-se tocmai la emoția colectivă. Dar obsesia președintelui pentru acest truc electoral a rămas intactă. De aceea încearcă din răsputeri să activeze cât mai mult batalioanele de asalt #rezist. Împingându-i pe acești oameni la acțiuni extreme, speranța lui e că va declanșa o a treia emoție colectivă, care ar putea mătura de la putere majoritatea instalată în urma unor alegeri democratice.

Acestea sunt, în mare motivele, care l-au determinat pe Klaus Iohannis să ambaleze cum a putut pilula amară, de fapt otrăvită, pentru adepții lui.

P.S.: George Soros a recunoscut. Și-a utilizat rețeaua de ONG-uri pentru ca, în numele unei false societăți civile, să dărâme majoritatea aleasă democratic în Ungaria. Înlocuind-o cu o minoritate pe care o putea controla. A recunoscut că a făcut această ticăloșie și că a suferit o înfrângere extrem de costisitoare. Așteptăm cu nerăbdare partea a doua, când își va recunoaște înfrângerea și pe frontul din România. Deși, din păcate, aici nu avem un Viktor Orban.

Autor:  Sorin Rosca Stanescu

Sursa: Sorin Rosca Stanescu Blog

Viktor Orban scoate Fundația Soros din Ungaria

Fundatia miliardarului de origine maghiara George Soros, care finanteaza numeroase ONG-uri, a anuntat ieri ca paraseste Ungaria, unde a fost prezenta de mai multe decenii, si se va muta in Berlin, ca reactie la politicile ”represive” ale guvernului lui Viktor Orban.



”Confruntata cu un mediu politic si juridic din ce in ce mai represiv in Ungaria, Fundatia Open Society (OSF) isi muta operatiunile internationale si personalul din Budapesta in capitala Germaniei”, a anuntat OSF. De mai bine de un an si cu precadere in apropierea alegerilor legislative care s-au derulat in 8 aprilie, Viktor Orban l-a tintit pe George Soros ridicandu-l la rangul de inamic public. Potrivit premierului maghiar, Soros vrea sa inunde Ungaria si Europa cu imigranti iar ogranizatiile pe care le finanteaza in intreaga lume, in special cele din Europa de Est, ar fi executantii in scopul atingerii acestui obiectiv.

”A devenit imposibil sa protejam securitatea operatiunilor si a personalului nostru din Ungaria contra ingerintelor arbitrare ale guvernului”, a comunicat presedintele OSF, Patrick Gaspard. El i-a reprosat guvernului de la Budapesta ca ”a denigrat si a oferit o falsa imagine activitatii OSF, reprimand societatea civila in scopuri politice, folosind o tactica fara precedent in istoria UE”.

Nu vom plange dupa ei

Anul trecut, Budapesta a adoptat o serie de legi care sporesc controlul asupra ONG-urilor din Ungaria. In urmatoarele saptamani, Parlamentul va examina un nou pachet legislativ denumit ”Stop Soros” care prevede taxarea ONG-urilor ”care sustin imigratia”. ”Nu vom varsa lacrimi de crocodil” dupa anuntul plecarii Fundatiei Soros, a reactionat guvernul maghiar. Viktor Orban a facut din respingerea imigratiei, intr-o tara care nu gazduieste decat o mana de solicitanti de azil, axa principala a campaniei sale electorale in combaterea ”invaziei migratorii”. Toate acestea au atras critici din partea UE. Pe de alta parte, angajatii OSF din Budapesta pleaca ei la Berlin dar Fundatia,care are sediul la New York,  a indicat ca va continua ”sa sustina munca importanta a grupurilor societatii civile in Ungaria pe chestiuni precum arta, cultura, libertatea media, transparenta si educatia”. Fundatia creata de George Soros in 1980 si prezenta in 100 de tari cheltuie aproximativ un milion de dolari in fiecare an in Ungaria pentru a sustine 30 de ONG-uri.

Autor: Tudor Borcea

Sursa: National.ro