Analize și opinii

Cum a plătit România peste 1 miliard de dolari pentru a avea dreptul să îmbogățească…Ungaria

Cel mai mare și mai important proiect economic concret american în România a eșuat înainte să înceapă. Putem să căutăm vinovații pe oriunde prin lume, dar adevărul este că îi vom găsi într-un singur loc: la București. În Piața Victoriei și la Cotroceni. Ba mai mult, proiectul acesta eșuat devine, pe măsură ce ies la iveală noi și noi detalii, imaginea completă a statului eșuat, guvernat prin minciună și contracte declarate secrete cu prea mare ușurință. De altfel, dacă marile contracte pe care le încheie, fără niciun discernământ, puterea de la București nu ar fi încuiate sub șapte lacăte, ferite de privirea indiscretă a contribuabililor, românii ar înțelege mult mai ușor cum și de către cine suntem conduși.

MINISTRUL VIRGIL POPESCU A FOST AVERTIZAT

Cel mai mare proiect economic menit a da consistență parteneriatului strategic româno-american a fost proiectul gigantului american ExxonMobile de a extrage gazul din cel mai mare zăcământ din Marea Neagră (zona economică exclusivă românească), Neptun Deep.

Pentru a avea dimensiunea acestui proiect, să spunem că ExxonMobile este cea mai mare companie din industria petrolieră și gaziferă (oil&gas) din America. Corporația a avut, în 2021, venituri de peste 285 de miliarde de dolari (mai mult decât PIB-ul nominal al țării noastre), iar pe 2022 va depăși probabil pragul de 450 de miliarde de dolari, cu 50% mai mult decât PIB-ul nostru. De altfel, la nivelurile de preț de anul trecut, Exxon va fi reușit să se apropie de vârful său istoric, atins în anul 2012, cu o cifră de afaceri de aproape 500 de miliarde de dolari.

Ei bine, uriașa firmă americană a avut un proiect în România. Povestea a început în anul  2000, atunci când guvernul Isărescu, prin hotărâre de guvern, dă dreptul de exploatare și explorare pentru acest zăcământ de gaze unei asocieri în care Petrom avea 50 la sută și celelalte 50 la sută companiei franțuzească Elf Aquitane. Este vorba despre HG nr. 1.233/noiembrie 2000, prin care perimetrul denumit atunci XIX Neptun (sau Neptun II sau Neptun Deeep) era concesionat pentru 30 de ani către companiile Petrom și Elf Aquitaine.

Ulterior, compania din Franța devine Total, Petrom devine OMV Petrom prin privatizare, și vinde către Exxon participația sa în 2008. Exxon face câteva foraje de explorare și consolidează descoperirea gazului din zăcământ. Zăcământul trebuia exploatat 50% de OMV, 50% de Exxon. Dar, la un moment dat, în anul 2019, Exxon anunță că pleacă, iar statul român decide ca Romgaz să cumpere dreptul Exxon de a avea jumătate din asocierea care va exploata acest zăcământ. Simplu: România își dă gratis un zăcământ unei asocieri de firme, una din firme decide să plece, iar guvernul nostru cumpără partea companiei care renunță la afacere. Și plătește pentru asta peste 1 miliard de dolari. Evident că o parte din această plată acoperă costurile pe care Exxon le-a avut cu explorarea, costuri de câteva sute de milioane de dolari, dar cum se poate explica prețul final? De unde apar câteva sute de milioane de euro în plus?

Noi zicem ExxonMobile și ni se umple gura de respect, numai că gigantul mondial ExxonMobile la noi purta sordidul nume de ExxonMobile Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL), cu sediul tocmai în… însoritele insule Bahamas.

Și pentru că, la noi, orice secret este un secret oricând gata să fie „un pic devoalat”, iată o posibilă și cutremurătoare explicație. În 10 decembrie 2020, cu cateva saptamani înainte să fie schimbat de la conducerea companiei, Adrian Volintiru, directorul general Romgaz îi scrie o scrisoare lui Virgil Popescu, ministrul Energiei, în care îi spune: „Domnule ministru, aveți de ales  între două modalități de a cumpăra dreptul Exxon de a extrage gaze din Marea Neagră: fie să cumpărăm acțiunile societății EMEPRL, cu activele și pasivele acestei firme, fie să cumpărom doar activele Exxon Mobile care ne interesează, care sunt legate de această explorare, adică dreptul de a exploata zăcământul. Și îi explică domnul Volintiru ministrului Popescu ce înseamnă dacă va cumpăra Romgaz acțiunile acestei firme Exxon Mobile. Înseamnă că va cumpăra și niște micuțe obligații pe care Exxon Mobile le are. Cea mai importantă dintre ele este aceea că se obligă să vândă din acel zăcământ timp de 8 ani câte 1,9 miliarde de metri cubi pe an, prima livrare începând cu octombrie 2022, către o companie ungară, Magyar Foldgazkereskego, care la vremea respectivă era deținută de EON Ungaria. Firma aceasta, Magyar Foldgazkereskego,  este preluată de guvernul Orban la stat de la EON și acum se numeste MVM CEEnergy , cel mai mare furnizor de gaze din Ungaria, un fel de Dristrigaz de acolo, dar, atenție,  deținut majoritar de guvernul condus de Viktor Orban. În contractul dintre Exxon și maghiari mai apare o mică problemuță: în cazul în care Exxon Mobile nu va livra cantitatea de gaz către firma ungurească, americanii au de plătit 200 de milioane de euro despăgubiri. Interesant , nu? Mai mult, EMEPRL a făcut niște contracte cu firmele care urmează să lucreze la viitoare exploatare. Pentru foraj, cu Transocean Offshore, pentru infrastructura marină cu Schlumberger. Sunt deja stabilite firmele cu care se va lucra.

ROMGAZ A CUMPĂRAT O FIRMĂ DIN BAHAMAS

În iunie 2022, Exxon a anunțat că a ajuns la un acord cu Romgaz pentru a-și vinde partea de 50% din concesiunea Neptun Deep. În luna octombrie, compania de stat Romgaz a notificat Bursa de Valori București în legătură cu datele tranzacției din 2022. Și , ce să vezi, este vorba de cumpărarea firmei EMEPRL, adică firma de stat, listată la bursă, Romgaz, a cumpărat o firmă din Bahamas, plătind peste 1 miliard de dolari, printr-un contract secret! Da, da, un nou contract secretizat! Ce reguli de transparență, ce guvernanță corporatistă, ce bursă? O companie listată la bursă plătește peste 1 miliard de dolari într-o tranzacție secretă față de acționarii săi. Iar acționarul principal, statul român adică, nici nu se sinchisește de asta.

Păi oare merităm noi să devenim membri ai OECD, cu asemenea sfidări la adresa regulilor de guvernanță corporatistă sau la adresa regulilor europene de transparență pentru cheltuirea banilor publici?

Și acum, hai să vedem de ce ne zgârie pe ochi dezvăluirea contractului secret dintre Romgaz și Exxon, contract care include cu necesitate „rezolvarea” contractului și mai secret dintre Exxon și compania maghiară? Pentru că este posibil ca acest contract între Exxon – MVM să fie anulat, dar cu plata despăgubirilor prevăzute, adică 200 de milioane de dolari. Poate așa ne putem explica de ce a cumpărat Romgaz  Exxon Mobile România cu 1,1 miliarde de euro, deși cheltuielile făcute de Exxon cu forajul nu depășeau vreo 800 de milioane de euro. S-ar putea ca Exxon să fi platit despagubirea și cele 200 de milioane de dolari să fie incluși în prețul final. Asta nu vom afla niciodată, pentru că, asemenea cu  contractul de privatizare al Petrom, Virgil Popescu s-a asigurat că și „acest contract este secret”.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, în prezența reprezentanților Ambasadei americane la București, își declară satisfacția pentru faptul că Romgaz a preluat acțiunile de la Exxon Mobile. Ceremonia de semnare a contractului a avut loc la 3 mai 2022, la palatul Victoria Foto Gov.ro

Dar, oameni buni, hai să stăm strâmb și să judecăm drept: Exxon, din punct de vedere juridic, nu putea să se angajeze să vândă această cantitate, de 1,9 mild de metri cubi de gaz pe an din Neptun Deep fără aprobarea proprietarului zăcământului. Cine este proprietarul? Păi statul român. Deci, o întrebare de pus de procurorii de la DNA sau de către alegători: cine i-a dat companiei Exxon dreptul de vânzare a gazului românesc în Ungaria? Căci,  înainte de a avea licența de explorare, Exxon Mobile a primit aprobare de la statul român, pentru că altfel americanii nu erau atât de proști încât să încheie acest contract, nu avea nicio bază juridică, să promită vânzarea acestei cantități. Rezultă că cineva din statul român, ori ANRM, ori Ministerul Energiei, i-a dat acest drept lui Exxon Mobile. Cine?

Dar de aici urmează și alte întrebări, de pus ori de procurori, ori de alegători. În toate rapoartele referitoare la acest zăcământ, și cele de la Guvern, și cele de la OMV, se spune că vor fi extrase 4 miliarde de metri cubi pe an. E vorba de o asociere OMV cu Exxon Mobile pentru 4 miliarde metri cubi pe an, împărțiți jumătate-jumătate. Mie mi se pare că 1,9 mild ar cam fi jumătatea lui Exxon. Deci, practic jumătatea lui Exxon în acest contract, timp de 8 ani, merge la compania MVM din Budapesta prin acel contract. Este adevărat sau nu?

Probabil, Exxon a încheiat acest contract pentru că avea nevoie să se ducă la bancă să arate că are cel puțin un cumpărător, că are desfacere pentru gaze pentru a-și finanța partea necesară în investiție. Simplu. Dar de ce nu s-a făcut cu statul român acest contract?

Ia să vedem puțin mai adânc situația regională. Țineți minte că filiala românească a gigantului Exxon era doar o firmă off-shore din Bahamas. Care acum nici nu mai există. Oare putem compara acest off- shore cu prezența impresionantă pe care o are Exxon la Budapesta- o companie uriașă cu 1800 de angajați, care desfășoară operațiunile regionale de contabilitate, IT și servicii upstream. Păi upstream în limbajul petrolier înseamnă chiar extracția gazului. Deci, să vă mai spun o dată, poate n-a fost clar: proiectarea, ingineria și managementul extracției de gaze și țiței a lui Exxon în regiunea noastră sunt făcute de la Budapesta! Dacă vreodată americanii ar fi extras gazul nostru din Marea Neagră, coordonarea proiectului se făcea din Ungaria! Pentru cei care nu cred, iată și prezentarea filialei Exxon de la Budapesta.

„ExxonMobil in Budapest

Our Budapest office, located in district XIII within walking distance from the Árpád híd metro station, is more than a workplace of over 1,800 professionals in the fields of Finance and Accounting, Fuels & Lubricants, and IT. With over 80 nationalities present in our offices, we enjoy a collaborative and open work environment. Good ideas are often triggered by the right environment, so we have quiet rooms, a furnished green garden, a reading corner, a collaboration room and activity corners to provide room for socializing and brainstorming. We’ve also been recognized being an inclusive environment for working mothers.

……………………………………………………….

The main business functions:

Controllers

Corporate Financial Services: A global function, responsible for Accounting, Reporting, Analysis, and Business Support mainly for the EAME region, and in certain areas globally.

Upstream Controllers: Covers Corporate Reporting and Stewardship & Analysis areas, supporting Norway, UK, Germany, Netherlands, Kazakhstan, and Azerbaijan.

ExxonMobil Information Technology

Project Management: Applies knowledge, skills, tools and techniques to a broad range of products or services.

Customer Infrastructure: Responsible for process integration of services delivered to customer-facing IT services.

Operations Center: Monitors the health of selected top tier applications, providing situation management and enhancing services.

IT Applications: Applies deep technical knowledge to build, run and continuously improve applications to keep our business growing with an innovative edge.

Upstream Integrated Solutions

Commercial Operations: Focuses on developing commercial opportunities, building key relationships, and providing insights and analysis that shape our business strategies.

Global Gas Operations

Fuels and Lubricants Operations

Data Analytics and Systems

Fuels Value Chain Customer Service: ensures timely collection of open receivables and managing accounts

Commercial Sales

Customer Contact

Customer Support, including Process & Projects

Trading Contracts Administration

Business Enablement: dedicated to deliver high-quality, cost-effective projects on schedule.

Tax

Performs tax services for 22 countries across Europe and Africa. The scope includes value added taxes, excise taxes, and direct taxes like corporate income tax and property tax. In addition, they give advice to the business on Hungary’s tax rules and regulations.” (Sursa aici)

Păi, acum sincer, dacă dumneavoastră ați fi fost decidentul de la Exxon, unde ați fi ales să vindeți gazul din Marea Neagră: în Ungaria, unde aveți o firmă cu 1800 de angajați și operațiuni de miliarde de dolari sau în România, unde aveți o firmă înregistrată în….Bahamas?

CINE ESTE ADEVĂRATUL PARTENER STRATEGIC AL SUA?

Și ajungem astfel la chestiunea politică: deși România este partenerul strategic esențial și recunoscut al Washington-ului în această regiune, afacerile americane importante sunt majoritatea localizate în Ungaria. Q Magazine a publicat aici cifrele comparative între România și Ungaria, ca investiții americane.

În Ungaria considerată rebelul Occidentului, în Ungaria pro-rusului Viktor Orban. Și acesta este cel mai mare și mai grav eșec al diplomației românești de după 1989: netransformarea relației politice excelente și vechi  româno-americane într-o relație economică pe măsură!

Deși am mai demonstrat acest lucru, merită să reamintim câteva comparații:

Comerțul americano-maghiar pe primele 11 luni ale anului trecut este de peste 7,1 miliarde de dolari, mai mult decât dublu față de comerțul americano-român, de sub 3,5 miliarde de dolari.

Poziția investițională  americană în Ungaria este la un nivel la care nici nu poate spera vreodată să ajungă poziția investițională americană în România.

Dacă privim doar aceste date, cele referitoare la comerțul bilateral și la investiții, poate vom înțelege cine este adevăratul partener strategic al Americii în regiune. Chiar dacă noi credem altceva…

Autor: Petrisor Peiu

Sursa: corectnews.com

Despre autor

editor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu