Politică

Operațiunea „Vipera”: liberalii lui Alexe au mușcat mortal 350.000 de euro

f17f9fbde637bc3a5caa9a78e763a716_XLCostel Alexe a făcut prăpăd într-un proiect european în care toți banii au ajuns la familie și prieteni. Deputatul avea în 2008 un salariu de 1.000 de lei, iar acum are trei apartamente, două terenuri, o mașină și 17.000 de euro în cont. Pentru salvarea viperelor de pe „Dealul lui Dumnezeu”, Costel Alexe, președinte interimar PNL Iași, a primit aproximativ 350.000 de la Uniunea Europeană. Cum s-au împărțit banii: Anghel Ficu, Adrian Căliman, Tudor Jijie, Oana Strâmbu, toți din mica familie liberală. Proiectul, câștigat la OIR la o lună de la înființarea Asociației conduse de Costel Alexe. Primarii comunelor partenere spun că, în afară de niște afișe pe stâlpi, n-au văzut nimic din proiect. Sute de mii de lei au ajuns la firmele liberalilor care n-au mai avut nicio o altă activitate în acel an. Flyerele, afișele și mash-urile au costat de patru ori mai mult decât pe piață, vorbind de un tun de minim 150.000 de lei. Costel Alexe se spală pe mâini: „Nu managerul se ocupă de acte”.

Două treimi dintr-un milion de lei, fonduri destinate achiziţiilor în cadrul unui proiect european derulat de o asociaţie a deputatului PNL, Costel Alexe, au ajuns fără licitaţie la colegi de partid ai acestuia. Contractele au fost semnate cu viteza fulgerului, în septembrie 2012, de managerul de proiect Alexe, după ce anunţurile de intenţie au fost publicate doar pe site-ul proiectului.

O achiziţie este supraevaluată cu 300%, iar asupra uneia dintre firmele implicate, care a semnat un contract de 246.000 de lei la câteva luni după înfiinţare, există suspiciunea că ar aparţine unui “interpus” al familiei Alexe. Frapează şi faptul că asociaţia deputatului a depus proiectul, cu succes, la doar o lună de la înfiinţare.

Câştigător fără experienţă

Legăturile dintre Asociaţia „Help People and Nature“ (HPN) şi deputatul Alexe nu sunt uşor de găsit. Parlamentarul a scris o singură dată, în 2013, că a încasat 8.626 lei de la “H.P.N.”, în calitate de manager de proiect. Liderul interimar PNL nu a dorit să facă multă vâlvă în jurul acestui proiect care avea, totuşi, un scop nobil: conservarea speciilor şi habitatelor din două zone protejate aflate în judeţul Iaşi.

Înfiinţată în februarie 2011 de soţii Costel şi Raluca Elena Alexe, asociaţia a depus o lună mai târziu proiectul „Dezvoltarea managementului în Siturile Natura 2000: Dealul lui Dumnezeu şi Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti – judeţul Iaşi“. În timp ce sute şi mii de alte asociaţii, cu activităţi grele în CV-uri, sunt respinse de la finanţări din fonduri europene, HPN a fost declarată câştigătoare, şi a semnat contractul de 1,65 milioane lei, dintre care 1,4 milioane lei nerambursabili.

Contractul, semnat în 2012, a avut o durată de 25 de luni. Conform datelor 7EST, în Regiunea Nord Est au fost admise în acel an puţine proiecte de acest gen: 11. Nu se menţionează numărul candidaturilor, iar eforturile 7EST de a afla cifrele exacte s-au lovit de birocraţia din sistem.

Cum s-au împărţit banii

Din cei 1,65 milioane de lei, 1 milion au fost repartizaţi pentru achiziţii. Din aceşti din urmă bani, aproape 700.000 de lei au ajuns, fără licitaţie, la firme ale colegilor de partid ai lui Alexe sau la o persoană cu strânse legături cu familia acestuia. O bună parte din restul de 600.000 de lei (diferenţa de la 1 milion la 1,6 milioane lei) au fost încasaţi tot de penelişti, de data aceasta ca salariaţi în cadrul proiectului. În această ultimă categorie intră Constantin Dolachi, trezorierul PNL Iaşi, care a devenit manager de proiect după ce Alexe s-a retras şi Ionuţ Grădinaru, expert comunicare, în trecut subordonat la Oficiul de Cadastru al actualului deputat.

Anunţurile, doar pe site

Marea lovitură a liberalilor a fost dată însă la capitolul contracte de achiziţii. Modalitatea de atribuire a fost “toți banii la noi”: “selecţie internă de oferte”, adică anunţurile au fost postate doar pe site-ul proiectului.

Au primit astfel bani Adrian Căliman (director adjunct Casa Studenţilor şi consilier judeţean PNL) prin firma Gaman Show & Event: 23.000 de lei pentru servicii de organizare evenimente, Tudor Jijie (director executiv al Asociaţiei Euroregiunea Siret-Prut-Nistru) prin Fast Training Consulting (firma de sondaje a filialei locale a partidului): 21.000 de lei, Anghel Ficu (consilier local şi ‎director general adjunct la Centrul Regional – Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale), prin Development Training Consulting: circa 350.000 de lei, în baza a două proceduri.

Oana Strâmbu, prietena soției

Multe semne de întrebare ridică şi un alt contract, pentru materiale de informare, promovare şi publicitate, în valoare de 246.000 de lei. A fost atribuit firmei Dedalis Advertising SRL D, firmă înfiinţată cu câteva luni înainte, aparţinându-i Oanei Ştefana Strâmbu.

Ea a trecut la capitolul “Activităţi şi societăţi” dintr-un cont pe Linkedin şi calitatea de membru al Asociaţiei Tinerilor Ieşeni, la care acelaşi Alexe a fost membru fondator şi preşedinte. Oana Strâmbu avea biroul în același sediu cu ONG-ul condus de soția lui Costel Alexe, lucrând practic împreună.

Legat de acest contract mai există suspiciunea “umflării” sumelor plătite. Potrivit Documentaţiei puse la dispoziţia ofertanţilor, document studiat de 7EST, firma Oanei Strâmbu a realizat mai multe materiale de promovare: câte 250 de mape şi pliante de promovare a proiectului, 250 de pliante promovare, 250 afişe color etc. Un calcul al 7EST, pe baza preţurilor de pe piaţă, a indicat faptul că acestea au avut un cost total de circa 65.000 de lei, în timp ce suma plătită de asociaţie către Dedalis a fost de 246.000 de lei.

Minciuna Oanei Strâmbu

„A fost un contract obţinut prin achiziţie publică. Eu nu fac parte din PNL şi nu am făcut parte nici din Asociaţia Tinerilor Ieşeni. Firma a fost înfiinţată la începutul lui 2012, dar nu văd ce legătură are cu faptul că am obţinut acest contract la jumătatea acelui an. Am mai avut de-atunci contracte la fel de mari. Nu are nicio legătură că îi ştiu pe cei din familia Alexe. Ştiu că s-a muncit foarte mult şi am realizat multe materiale. Banii nu i-am luat numai eu, am avut salariaţi, colaboratori“, a precizat Oana Strâmbu.

Nu este clar la cel fel de contracte mari se referă Strâmbu: datele oficiale arată că, în 2012, firma a avut o cifră de afaceri de 37.000 de lei, în 2013 de 303.000 lei, iar în 2014 de 30.000 de lei, dată la care a avut şi pierderi nete de 60.000 de lei. Toată cifra de afaceri a firmei s-a bazat pe banii din proiectul HPN.

Ficu: „Nu văd care e problema!“

Cea mai mare sumă din cadrul acestui proiect, circa 350.000 de lei, a fost luată de Development Training Consulting, care, coincidenţă, are sediul la etajul al treilea al clădirii în care îşi avea sediul şi proiectul derulat de Asociaţia „Help People and Nature“. La firma penelistului Anghel Ficu a lucrat în trecut şi Costel Alexe, altă “coincidenţă”.

„Acela a fost un contract privat. Ştiu că s-a ocupat soţia. Nu ştiu de ce mă întrebaţi pe mine, doar nu au fost bani publici, de aceea nu cred că am obligaţia să vă răspund. Ah, da… au fost bani din fonduri europene… Însă până în momentul în care HPN a câştigat proiectul… Ştiu că a fost legat de Siturile Natura 2000. S-au făcut planuri de management, cartarea zonei, toate aprobate de POS Mediu. Nu văd care e problema!“, a spus Anghel Ficu.

El a negat faptul că semnarea acestui contract între HPN şi Development Training Consulting ar avea vreo legătură cu faptul că el este coleg de partid cu Alexe: „Ce treabă are una cu alta? Contractul a fost făcut prin procedură de achiziţii. De acest contract s-a ocupat soţia mea, care nu este persoană publică şi nu are de ce să vă ofere informaţii!“

Alexe, refuz de comunicare

7EST a încercat în mod repetat să obţină un punct de vedere de la Costel Alexe. În cadrul unei întâlniri acesta a refuzat să răspundă pe loc întrebărilor, promiţând că va face acest lucru după ce îi vor fi trimise pe e-mail. Nici acest lucru nu a mai avut loc, Alexe preferând să transmită o poziţie la modul general, în care a pornit de la “Am respectat şi încurajat întotdeauna libertatea presei”. În mod curios, deşi era şeful proiectului la momentul organizării achiziţiilor, el şi-a declinat orice responsabilitate: “Orice manager de proiect, fie că vorbim de o companie privată, o asociaţie, o fundaţie sau o instituţie nu este responsabil decât de bunul mers al acelui proiect, conform contractului. Orice alt rol care îl depăşeşte, nu poate fi pus în sarcina sa. Iar informaţiile solicitate pot fi obţinute doar de la respectivele entităţi.”

El a încheiat cu surle și trâmbițe: „Sunt un om politic responsabil. Am făcut lucrurile cu bună credinţă, legalitate şi corectitudine.”

Primarii râd de proiect: „Au adunat oamenii, au lipit niște afișe”

Cele două arii protejate, Dealul lui Dumnezeu şi Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti, se află pe raza a cinci comune ieşene: Leţcani, Popricani, Rediu, Româneşti şi Movileni. Primarii celor cinci comune au candidat la ultimele alegeri pe lista USL din partea PNL. Dintre aceştia, unul singur a migrat între timp la PSD. „Cei de la HPN ne-au spus despre acest proiect, m-au pus şi am adunat oameni, cărora le-au vorbit. Ne-au promis că ne vor ajuta, că vor face proiecte care ne vor aduce şi bani pentru aceste arii protejate şi… cam atât. Noi le protejăm cât putem, le ţinem în conservare. Din partea lor, vorbe multe, fapte puţine!“, a spus Vasle Haidău, primar în Rediu.

„Discuţii şi afişe“

Şi primarul din Popricani a afirmat că cei de la HPN nu au făcut prea multe lucruri în cadrul proiectului. „Am vorbit de vreo câteva ori cu soţia domnului deputat. M-a pus să adun lumea din comună. Au venit şi le-au vorbit. Au lipit nişte afişe, au împărţit nişte flyere şi cam atât. Asta s-a întâmplat anul trecut. De atunci, nu a mai venit nimeni. Dacă s-ar fi întâmplat lucruri frumoase, probabil că, acum, toată lumea ar fi ştiut despre ele“, a menţionat Valeriu Pârlog.

Nici la Leţcani iniţiatorii proiectului nu au făcut mai mult. „Şi la noi au venit şi le-au vorbit oamenilor. Le-au prezentat proiectul. Discuţii şi atât. Nu ţin minte să mai fi fost altceva“, a precizat primarul Stelian Turcu.

Ce a prestat firma Oanei Strâmbu pentru 246.000 de lei Mai jos găsiți lista tuturor reperelor contractate de firma Dedalis, al cărei patron, Oana Strâmbu, lucra la un birou distanță de soția lui Costel Alexe. Sumele menționate sunt cele găsite de 7EST pe piață, la firmele specializate. Diferența între costul real și costul decontat de Uniunea Europeană este uriaș.   – 250 de mape de promovare a proiectului: 375 de lei – 250 de pliante promovare proiect: 125 de lei – 250 de afişe color promovare proiect: 275 de lei – 5 bannere: 2.000 de lei – 250 de genţi de conferinţă: 11.250 de lei – 2.500 de pixuri: 500 de lei – 2.500 de bloc notes A4: 10.000 de lei. (Întrebarea este ce au făcut cu 2.500 de bloc notes?) – un buletin informativ electronic semestrial: 1.000 de lei – 250 de broşuri finale ale proiectului: 3.000 de lei – 250 de DVD-uri: 1.250 de lei – 4.500 de flyere: 450 de lei – 100 de afişe situri: 300 de lei – 250 de tricouri inscripţionate: 3.750 de lei – 250 de şepci inscripţionate: 3.750 de lei – 160 de ghiozdane inscripţionate: 8.000 de lei – 1.200 de orare elevi: 2.400 de lei – 2.500 de sacoşe din pânză biodegradabilă inscripţionate: 3.750 de lei – 300 de broşuri-rezumat planuri de management: 3.600 de lei – 800 de broşuri informative „Ghidul NATURA 2000”: 9.000 de lei COST TOTAL REAL: 64.775 lei.   Dacă adăugăm și un salariu pentru cel care s-a ocupat de achiziții, rezultă un total de 80.000 de lei. Până la 246.000 de lei, diferența este de peste 160.000 de lei.

În ce a constat proiectul HPN Obiectivele specifice ale proiectului au fost îmbunătăţirea managementului ariilor protejate, prin elaborarea planurilor de management, creşterea gradului de conştientizare şi implicarea comunităţilor locale din zona limitrofă siturilor în protejarea şi conservarea ariilor naturale respective. Modalitatea: campanii de informare-conştientizare şi consultare, traininguri specifice. Printre altele, proiectul a vizat şi protejarea speciilor care trăiesc în această zonă. Potrivit unui ghid tipărit de asociaţie, speciile care trebuie ocrotite sunt Croitorul marmorat, Popândăul european, Vipera de stepă moldavă, şoarecele săritor de stepă, cosaşul de stepă şi şarpele de alun.

Autor:Cristi Zavastin

Sursa: 7est.ro

Abonează-te la newsletter