Politică

La taifas cu Iosif Kiss despre nuci şi despre livezile de nuci

fotoDacă mă intrebaţi pe mine dacă e oportun sau nu să vă înfiinţaţi propria livada de nuc, răspunsul meu este un categoric DA! Cu toate acestea, mă vad nevoit să punctez căteva din chestiunile esenţiale care pot face diferenţa dintre o livada de succes şi una care nu o să va aducă satisfacţii financiare prea curând.

Înainte de a trece efectiv la punctarea elementelor cheie care determină reuşita unei livezi de nuc , am să fac o scurtă trecere în revistă a conjucturii actuale globale din sectorul nucicol precum şi asupra atuurilor ce derivă din consumul de miez de nucă.

Pe scurt, producţia globală de nuci în coajă se realizează în 58 de ţări şi se situează astăzi în jurul valorii de 3,5 milioane de tone, din care aproximativ 50 %  se realizează doar în China.

Potrivit Organizaţiei Fondului Alimentar ( www.fao.org), iată câteva date referitore la evoluţia producţiilor de nucă în coajă înregistrată la nivel global:

1

2

3

Evolutia producţiilor de nuci în coaja în România in intervalul 1993-2013

4

La nivelul luni aprilie 2014 salariul mediu brut  în România  era de 2395 RON/luna, adica o sumă brută de 28740 RON  impozabili. La un curs mediu de 4.41 RON/eur rezultă că acest salariu brut este de 6517 eur/an. Potrivit site-ului http://www.calculatorsalariu.ro/?action=calcs2&suma=6517 cam asa arata situaţia costurilor cu munca salarială a unui angajat  care primeşte un salariu brut anual de 6517 eur/an

Salariul brut

6517

Bonuri de masă

0

Angajatul plăteşte la bugetele de stat

1946

Salariul net
(cunoscut si ca “salariu în mână“)

4571

Salariul complet
(reprezintă costul total al angajatorului cu salariul)

8342

Angajatorul (patronul) plăteşte la
bugetele de stat

1825

Statul colectează la bugetele de stat în total

3771

Asta înseamnă , la 48 de săpămâni lucrătoare pe an un venit net săptămânal de 95,23 eur sau un venit net zilnic de 19,05 eur. Căte familii cu unul sau doi copii pot trăi decent din acest venit, în ipoteza că  nu există nicio altă datorie la bănci sau la alţi creditori? Ce viaţă decentă este aceea cu mai puţin de 10 eur/zi pe membru de familie? Trăim ca să muncim numai pt asigurarea unei alimentaţii minimale? Din ce suportăm costurile pentru îmbrăcăminte sau pentru tot ceea ce înseamna hrana sufletului (artă, cultură, excursii etc)? Nu este asta o formă de sclavie? Cum vrem să evoluăm în condiţiile în care acceptăm această formă de neosclavagism, doar din frica de a nu rămâne fără acel puţin prin care putem să punem ceva pe masă? Şi daca studiaţi atent cifrele din tabelul de mai sus…vedeţi ca nu am spus nimic despre TVA-ul de la absolut toate cumpăraturile pe care le face salariatul din suma netă cu care rămâne  după ce statul deja a luat un impozit suficient de mare. Dacă îl luăm în calcul şi pe acesta , ajungem la concluzia că statul ia mai mult din venitul generat de dv decât dumneavoastră înşivă. Nu facem filosofie pe marginea  subiectului, dar aceasta este realitatea crudă: munca salarială vă menţine la nivel de sclav pentru stat ( şi de ce nu… şi pentru patron- care va folosi orice scuză – reală sau nu-  pentru a vă menţine  pentru cât mai mult timp la un salariu cât mai mic posibil).

În antiteză cu munca salarială, remunerată  cu salariul mediu pe economie luat în calcul în exemplul de mai sus, iată cum stau lucrurile în cazul veniturilor generate de o livadă de nuc:

– Timpul de lucru necesar într-un an de zile pentru un hectar de livada de nuc: 2 (două) săptămâni/an. Asta înseamnă că un deţinător de un hectar de livad de nuc are 50 (cincizeci) de săptămâni/an pentru el şi familia lui;

– Un hectar de livadă de nuc făcut ca la carte genereaza un venit de  minim 10.000 (zece mii) de euro /an. Asta înseamnă dublul salariului  mediu anual pentru un angajat care lucreaza 48 de saptămâni /an. Pentru doar două săptămâni  de munca/an?

Potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale impozitul pentru veniturile din livezile de până în  2.5 hectare  este  de  4709 RON/an iar pentru livezile mai mari de 2,5 hectare este de 4144 RON/an. Se poate compara acest impozit cu ceea ce incasează statul în urma venitului salarial luat ca exemplu? Păi… Nu prea… Pentru că rămân cu mult mai mulţi bani în buzunarul proprietarului de livadă  faţă de salariat. Devine acum clar de ce statul romaân încearcă prin ORICE MIJLOACE să creeze dependenţe de un venit aşa-zis “sigur” şi nu încurajează iniţiativa privată în acest sens, de ajung românii să îşi vândă terenurile la preţuri de nimic unor ” investitori” străini , care cu banii pe care îi cheltuie în 3-4 zile de vacanţă cumpără un hectar de teren în România. Asta e crudul adevăr pe care ar trebui să-l spuneţi fără menajamente tuturor acelora pe care îi ştiţi că au un teren şi sunt tentaţi să îl vândă. În loc să îl vândă, mai bine să exploateze terenul în beneficiul propriu. Iar livada de nuc este doar una din multele variante aflate la dispoziţia proprietarilor de pământ din ţara noastră.

Trec peste faptul că în România sunt aproximativ un milion de hectare de teren nelucrate , care ar putea fi folosite pentru înfiinţarea unor livezi de nuc ( sau din orice altă specie pomicolă) si mă opresc asupra unui studiu pe care l-am realizat în cursul anului  2012 si parţial 2013, referitor la suprafeţele de teren agricol din România care indeplinesc conditiile  de favorabilitate medie şi ridicată pentru această cultură. Astfel am ajuns la concluzia că în ţara noastră peste 4, 4 milioane de hectare de teren agricol pot fi folosite pentru înfiinţarea şi exploatarea de livezi de nuc. Cu toate acestea, însă e de recomandat  ca înaintea înfiinţării unei livezi de nuc să se  facă o documentare serioasă asupra condiţiilor pedoclimatice locale, astfel încăt alegerea tipului de material săditor cel mai potivit pentru condiţiile locale să fie făcută fundamentat, în cunoştinţă de cauză.

Pentru că spaţiul nu ne permite să prezint aici în detaliu care sunt fiecare din paşii recomandaţi să fie respectaţi înainte şi după înfiinţarea unei livezi de nuc , recomand călduros fiecărei persoane interesate să îşi facă o livada de nuci să achiziţioneze şi să îşi însuşească  respectarea paşilor descrişi în Ghidul Teoretic şi Practic pentru Înfiinţarea unei livezi de nuc.

De ce spun asta? Un profan in domeniu nu ştie că în nutriţia plantelor sunt implicate  un număr de 16 elemente chimice esenţiale, iar un deficit la oricare dintre aceste elemente induce  un stress în evoluţia plantelor. Uneori aceste deficite pot determina  stagnări în vegetaţie şi în cazurile extreme se poate ajunge până la pierdea respectivei plante. La fel, şi la polul opus, depăşirea unui anumit prag în asigurarea de ingrăşăminte poate determina uscarea plantelor.  Fenomenul este determinat de schimbarea sensului  de trecere a apei şi a mineralelor necesare pentru plantă , din plantă spre exterior. Astfel deşi exista  îngrăşăminte în exces acestea nu pot  fi asimilate de către plante pentru că este inversat sensul de permeabilitate pentru apă şi minerale prin membranele rădăcinilor. Dacă vreţi să vizualizaţi procesul în cauză, uitaţi-vă la  o picătură de cerneală care ajunge într-un pahar cu apă. Ce vedeţi? Se dizolvă picătura de cerneală în apă sau apa pătrunde în respectiva picătură de cerneală? Cu siguranţă este a doua variantă. La nivel macro, acelaşi fenomen de translatie a apei dintr-o zona cu concentratie scăzută în elemente minerale  către o zonă cu concentraţie mai ridicată este valabil şi în cazul fertilizărilor din lumea vegetală. Dacă înţelegem acest fenomen, conştientizăm faptul că , fără să ştim exact nivelul de asigurare cu elemente  nutritive din sol, în fertilizarea unei culturi- indiferent din care specie este aceasta- poate fi făcută  foarte uşor o risipă de fonduri sau în cazurile cele mai grave se poate pierde toată investiţia prin uscarea plantelor în totalitatea lor. În cazul în care totuşi plantele nu se usucă, excesul de îngrăşăminte aplicat reprezintă o pierdere inutilă. Acestea sunt argumentele pentru care recomand călduros să fie făcute analizele agrochimice cu simţ de răspundere. Fără rezultatul acestor analize nimeni nu vă poate face o recomandare în cunoştinţă de cauză referitoare la  cantităţile de îngrăşăminte necesare pentru asigurarea optimului de nutrienţi care să permită plantelor dezvoltarea potrivit potenţialului genetic de care dispune aceasta.

Una din deciziile importante pe care  o are de luat o persoană care doreşte să îşi înfiinţeze o livadă de nuc  este aceea referitoare la  ce fel de material săditor să utilizeze pentru înfiinţarea livezii sale. O asemenea decizie se ia la modul individual, ţinându-se cont de următoarele aspecte:

– conditiile pedoclimatice locale: degeaba vrem să cultivăm un anumit soi dacă conditiile locale sunt improprii pentru  dezvoltarea corespunzătoare a acestuia în arealul ales pentru plantare;

– tipul plantaţiei: pentru lemn, pentru fructe sau si pentru lemn si pentru fructe;

– destinaţia producţiei viitoare de nuci: una este sa fie destinata comercializării în coajă ( când contează enorm atat aspectul cât şi sudura valvelor, care determină o durată ridicată de  păstrare în condiţii optime pentru calitatea miezului), si alta este când producţia este destinată pentru industrializare  sub formă de ulei (şi nu numai) si alta cănd producţia este destinată a fi comercializată sub formă de miez de nucă ( când contează foarte mult aspectul estetic şi gradul de fărâmiţare  al miezului);

– configuraţia terenului

– tipul livezii: familiala sau comercială

– costul unui pom altoit, pe diverse dimensiuni şi vărste;

– portaltoiul folosit în cazul pomilor altoiţi (există portaltoi care determină creşteri semnificative de producţie faţă de alţi portaltoi. De exemplu există un portaltoi care determină variaţii pozitive de producţie  în cazul aceluiaşi soi si de 400%);

– costul unui pom altoit vs costul unui pom nealtoit;

– costul unui pom nealtoit  achiziţionat de la pepiniere autorizate vs pom nealtoit realizat in gospodăria proprie.

Daca nu se ţine cont de cele de mai sus, e puţin probabil ca livada respectivă să ajungă să producă suficient de mult, într-un timp  rezonabil.

În privinţa schemei de plantare ce va putea fi folosită pentru realizarea plantaţiei de nuc, obligatoriu se va ţine cont de următoarele  chestiuni:

– obiectivele de producţie ;

– durata de viaţă a plantaţiei: una este să o faci pentru a obţine tu maximum de avantaje economice şi alta e să o faci pentru a o lăsa moştenire generaţiei următoare.

– configuraţia terenului: panta şi expoziţia terenului pe punctele cardinale;

– vigoarea pomilor si tipul de fructificare al soiurilor alese pentru plantare;

– timpul efectiv ce poate fi alocat pentru lucrările de întreţinere.

In practica curentă se întâlnesc scheme de plantare realizate în sistem extensiv ( sub o sută de pomi/hectar), în sistem clasic, semi-intensiv, intensiv, superintensiv şi în sistem hiper-intensiv. Schema de plantare influenţează în mod direct şi durata de viaţă a livezii şi productivitatea, în sensul că cu cât productivitatea e mai mare , cu atât mai scurtă este durata de viaţă a acesteia, dar şi durata de amortizare a investiţiei este mai scurtă. Ca titlu informativ, în China sunt plantaţii hiperintensive, cu o densitate de 1250 de nuci /hectar, ce scot o producţie anuală de 15 tone de nucă în coaja/hectar. Acest tip de schemă de plantare are avantajul că scoate maximul din tot ceea ce poate produce terenul în cauză, dar presupune un pic de atenţie şi rigurozitate în efectuarea lucrărilor de întreţinere, fertilizare şi irigare. Sub aspect financiar, acest tip de livadă de nuc  produce  peste 35.000 eur/an , iar economiile doar la plata normei de venit pe hectarul de livada productivă este de aproape 3000 de euro/an, faţă de situaţia în care acelaşi număr de pomi s-ar planta pe 4 hecatre şi nu doar pe un singur hectar.. Asta înseamna un minim 30.000 de euro economie la plata impozitului sub formă de normă de venit pe primii 10 ani de viaţă productivă ai plantaţiei.

Referitor la controversa născută din poveştile ce circulă prin folclor, referitoare la “care soi este mai bun”, cred ca trebuie să aduc un minimum de lămuriri  pentru a ridica ceaţa şi aura mistică ce acoperă realităţile acestei chestiuni. Dar înainte de a face acest lucru e cazul să lămuresc o chestiune aparent minoră dar de o importană deosebită, respectiv diferenţa dintre un soi şi un hibrid.

Pe scurt, un hibrid este produsul rezultat  din încrucişarea dintre două celule, una de sex feminim şi una de sex masculin. Dacă îmi e îngăduită comparaţia, deşi oarecum forţată, noi oamenii, fiecare în parte suntem rezultaţi din procesul de hibridare în care au fost implicaţi părinţii noştri. Suntem unici, chiar dacă mai avem fraţi din aceiaşi părinţi. Unici! Aşa este valabil şi în cazul nucilor: fiecare nucă în parte este  unică din punct de vedere genetic. Fiecare nucă este un hibrid. Atunci ce este acela un soi?

nuca-1

nuca-2

Soiul este  constituit din populaţiile clonale, care au exact aceeaşi informaţie genetică. El se obţine prin oricare metodă de înmulţire vegetativă, metode ce asigură transmiterea fidelă a tuturor caracterelor de la pomul omologat ca soi la urmaşii săi  ( altoire, butăşire, marcotaj, înmulţire de meristeme in vitro). Deci… dacă analizăm în laborator două frunze din  doi pomi diferiţi din cadrul aceluiaşi soi… Informaîia genetică va fi identică.

În concluzie, fiecare nucă  în parte poate fi omologată la un moment dat, după un număr de ani de observare atentă , ca un nou soi, cu toate avantajele de ordin material ce decurg din acest  demers. Din punct de vedere al costurilor de  omologare a unui soi nou, aceste se situeaza la nivelul  a 1500-2000 RON.

Dacă vreţi sfatul meu legat de ce material săditor să folosiţi pentru înfiinţarea livezii de nuc, vă pot ajuta doar dacă am detaliile complete legate de suprafaţa pe care doriţi să o înfiinţaţi, experienţa proprie în domeniul horticol, bugetul alocat, sursa de finanţare ( propriu , credit sau fonduri europene) şi nu în ultimul rând  tot ceea ce ţine de obiectivele de producţie, destinaţia producţiilor de nuci în coajă şi a miezului de nucă. Soluţia nu se furnizează la minut şi nici fără să existe o bază reală şi legală serioasă. Dacă nu se furnizează datele menţionate mai sus nu am cum să ofer o soluţie care să aibă legătură cu realitatea. Şi nici nimeni altcineva nu va putea face asta .

Dacă îmi e permisă o opinie personală în privinţa celui mai bun soi pentru cultivat în România, eu aş alege trei soiuri de origine franceză şi unul de origine chineză ( care , din păcate încă nu este omologat pentru cultivare în UE)  în jurul cărora aş structura viitoarea livadă.  Asta nu înseamnă că nu sunt şi soiuri româneşti ce pot da satisfacţii foarte mari. Dintre acestea, câteva din soiurile româneşti cu adevărat interesante sunt RONUTEX, Ovidiu şi Miroslava .  Dar indiferent de soiurile preferate de mine,  nu as alege nimic pentru plantat fără să existe buletinele de analize pentru sol, temperaturi, precipitaţii şi fără să am detalii legate de configuraţia solului. Cine  îşi poate permite să piardă  şi banii şi timpul alocat pentru înfiinţarea unei livezi doar pentru că nu îşi face analizele în cauză?

nuca3

Din punctul meu de vedere, eu nu mă implic în nicio relaţie de colaborare cu cineva care nu înţelege că aceste analize îl protejează pe el şi interesele lui legate de succesul livezii. Nu vad de ce ar trebui sa duc muncă de lamurire cu cineva care nu vrea sa isi protejeze interesele sale.

După realizarea analizelor de sol si a celor legate de climă  şi după vizita în teren, la faţa locului si discuţia cu beneficiarul despre proiectul său de livadă , e obligatorie realizarea unui studiu de prefezabilitate din care să rezulte care sunt optiunile viabile pe care le are la dispoziţie pe terenul respectiv, in condiţiile sale particulare. Acesta este un document obligatoriu pentru cei care chiar  vor să fie în cunoştinţă de cauză atunci când decid cum să îşi exploateze terenul. Exemplific importanţa acestui studiu: cineva dorea să facă o livadă de nuc de 30 de hectare  undeva în judeţul Tulcea. În urma efectuării analizelor de sol şi de climă, s-a realizat un raport de bonitare a terenului în cauza şi a rezultat că pentru cultura nucului acesta se afla în clasa a III-a de calitate, pe cănd în cazul altei culturi- respectiv cireş, acest teren se află în clasa I de calitate. Acest fapt a fost de natură să îl determine pe respectivul să îşi reconsidere opţiunea pentru cultura nucului, pentru că în cazul cireşului şansele sale de reuşita sunt maxime.

Evaluarea costurilor de înfiinţare a unei livezi de nuc se face  numai în funcţie de condiţiile concrete în care se realizează livada, respectiv  în funcţie de condiţiile pedoclimatice , de orientarea terenului  pe punctele cardinale şi de obiectivele  de producţie stabilite de  beneficiarul livezii.

În privinţa valorificării producţiilor de nuci, aceasta se poate face în mai multe moduri:

– în coajă , la intern;

– în coajă , la export;

– sub formă de miez de nucă, mixt sau selectat:  jumătăţi, sferturi, optimi şi spărturi

– sub formă de ulei;

– sub formă de produs finit de sine stătător ( ex. Miez de nucă  glazurat cu ciocolata, cu miere de albine şi seminţe de susan, Lapte de nucă, etc);

– sub formă de ingredient în  produse alimentare ( ex. Cozonac cu nucă, biscuiţi cu nucă etc).

nuca4

nuca5

În privinţa valorificării nucilor în coajă , indiferent dacă e vorba de valorificare pe plan naţional sau la export, este  absolut necesar ca nuca să fie  cel puţin uscată la o umiditate care să permită depozitarea în condiţii de siguranţă, respectiv până la o  umiditate de maxim 15 %. O umiditate mai ridicată decât aceasta creează premisele pentru apariţia mucegaiurilor (afla-toxinelor), fapt ce poate afecta calitatea miezului de nucă şi implicit poate afecta serios sănătatea ficatului.

Nuca în coajă care nu provine din livezi  altoite cu unul sau mai multe soiuri, nu este omogenă calitativ nici sub aspectul calităţii  miezului de nucă şi nici sub aspectul calităţii sudurii valvelor. Din acest considerent preturile de valorificare a nucilor  in coajă româneşti, care de cele mai multe ori nu sunt nici uscate corespunzător, este destul de scăzut . Toamna preţul nucilor este de aproximativ un euro/kilogram, iar evoluţia acestuia până în primăvară poate să crească de până la 2,5 ori. Din acest punct de vedere nu recomand celor ce deţin livezi de nuci sau care fac achiziţii  să nu vândă nuca mai devreme de luna martie.

În privinţa nucilor în coajă provenind din soiurile franceze, preţul de valorificare este de minim 3.8 euro/kg, cu destinaţie la export.

nuca6

nuca7

nuca8

În concluzie:

Încurajez pe toată lumea care are o suprafaţă de teren agricol să ia în considerare înfiinţarea unei livezi de nuc, pt că oricum timpul trece şi rezultatele nu vor întârzia să apară, Un vechi proverb chinezesc spune că “Cel mai bun moment pentru plantarea unui pom a fost acum 20 de ani. Urmatorul moment bun este ACUM!”. Totuşi, vă recomand să respectaţi cele prezentate succint aici şi detaliat în Ghidul Teoretic şi Practic pentru Înfiintarea unei Livezi de Nuc , disponibil la adresa http://www.nucifere.com/shop/publicatii .

Încurajez pe toată lumea să pună mâna pe carte şi să citească tot ce se poate despre acest domeniu. Acesta este modul prin care absolut toate costurile legate de înfiinţarea şi exploatarea livezii de nuc pot fi minimizate. În caz contrar, cei ce doresc să îşi facă o livadă de nuci vor avea de luat în calcul costuri suplimentare  legate de externalizarea anumitor lucrări specializate.

Din rândul lecturilor obligatorii pentru cei interesaţi să îşi înfiinţeze o livadă de nuc, recomand următoarele lucrări:

-Biochimie vegetală- Gavril Neamţu, Ed  Ceres 1981

-Tratat de agochimie- Mihai Rusu & M. Marghitaş, T. Mihăiescu, I. Oroian, A. Dumitraş, Editura Ceres 2005

– Înmulţirea Plantelor Horticole Lemnoase- Florin Stănică, Monica Dumitraşcu, Velicica Davidescu, Roxana Madjar, Adrian Peticilă- Editura Ceres 2002

– Soiuri de pomi , Arbuşti  fructiferi şi Căpşuni create în România- Editura Paralela 45, 2007

– Pomologie, Adrian Asănică & Dorel Hoza, editura Ceres, 2013

– Culturile nucifere- Vasile Cociu, editura Ceres, 2007

– Le Noyer, Eric Germain, Jean-Pierre Prunet, Alain Garcin, Ctifl- INRA, 1999

– Ghidul Teoretic şi Practic pentru Înfiinţarea  unei Livezi de Nuc, I.K. Kiss

– Walnut Production Manual-  University of California, Division of Agriculture and Natural Resources, 1998

Începătorilor şi nu numai  le recomand să citească în întregime topicul dedicat  culturii nucului , disponibil la adresa http://forum.softpedia.com/topic/484980-nucul-plantare-si-intretinere-topic-dedicat/ , topic unde se dezbat chestiunile ce ţin de această cultură.

În privinţa altor furnizori de material săditor şi de cunoştinţe de specialitate recomand călduros să apelaţi şi la personalul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Pentru Pomicultură Rm. Vâlcea, la Dl Dr. Ing. Deaconu Gheorghe , pensionar ( fost director al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Pentru Pomicultură Geoagiu) , la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pentru Pomicultură Sârca- Jud Iaşi si de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pentru Pomicultură Sahateni ( subordonată Facultăţii de Horticultură Bucureşti). De la aceste instituţii puteţi primi ajutor specializat certificat. Asta nu înseamnă că nu mai sunt şi alţi furnizori de material săditor şi de informaţii din acest domeniu. Nu îi voi nominaliza aici dintr-un considerent foarte simplu: unii nu au cunoştinţe şi nici pregătire temeinică  de specialitate horticolă în domeniul culturii nucului, iar alţii au încercat să îşi însuşească cunoştinele furnizate , precum şi marca comerciala Nucifere pe care o deţin. Nu voi spune că e trist acest lucru. Asta se întâmplă când oportuniştii încearcă să exploateze un domeniu care le este străin şi în care nu au nicio specializare certă. Sau cand unii nu înţeleg să respecte drepturile de autor , cum e in cazul piratării Ghidului Teoretic si Practic pentru Infinţarea unei Livezi de Nuci.

Această ultimă recomandare am făcut-o în atenţia celor ce doresc să îşi înfiinţeze o livadă de nuci prin intermediul măsurilor prevăzute de noul Plan Naţional de Dezvoltare Rurală şi prin Planul Naţional de Reconversie a Livezilor.

Celor care acest domeniu le-a stârnit interesul suficient de mult încât să ia în considerare înfiinţarea unei livezi de nuci, mă pot contacta la adresa de email iosif.kiss@nucifere.com .

Succes tuturor!

Autor: Ing. Iosif Karoly Kiss

Masterand în Tehnologii Integrate  de Producere şi Valorificare a Produselor Horticole Nepoluate, Facultatea de Horticultură- USAMV Bucureşti Membru in Societatea Română a Horticultorilor Membru în Comisia de nuc din cadrul International Society for Horticultural Science  ( http://www.ishs.org/group-membership-list/F27?landcode=ROMA)

www..nucifere.com

iosif.kiss@nucifere.com

Prima fotografie este din Arhiva personala, impreună cu Prof. Jianbao Tian, preşedintele Comisiei de nuc din cadrul ISHS., la Simpozionul International al Nucului, Fenyang, China 2013

Abonează-te la newsletter