Analize și opinii

Ministerul Economiei dă undă verde pentru vânzarea rezervelor de grafit, magneziu și wolfram

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, pentru perioada 2023- 2035, s-a materializat într-un timp record. Ministerul Economiei a emis proiect de ordonanță de urgență, prin care se pun bazele vânzării rezervelor de materii prime critice, de care statele UE au nevoie după ruperea relațiilor comerciale cu Rusia. Astfel, autoritățile anunță redeschiderea și scoaterea la mezat a minelor de grafit, magneziu, germaniu, titan și wolfram, pe principiul primul venit, primul servit.

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice și Ministerul Economiei a și emis un act normativ care să grăbească vânzarea rezervelor de materii prime critice pe care România le deține în cantități însemnate. Motivul emiterii proiectului de ordonanță de urgență ar fi Rezoluția Comitetul Economic și Social European din 24.03.2022 privind Războiul din Ucraina și impactul său economic, social și ecologic. Printre prevederile acesteia se numără recunoașterea faptului că războiul și sancțiunile vor avea un impact socio-economic asupra statelor membre și a țărilor învecinate, iar UE trebuie să fie pregătită să și le asume. În Rezoluție se subliniază că mai multe sectoare industriale vor fi grav afectate, mai ales că, pe lângă energie, Rusia și Ucraina au o pondere semnificativă în importurile UE de metale, cum ar fi nichelul, cuprul și fierul și de materii prime esențiale, cum ar fi neonul, paladiul, titanul și platina, necesare pentru mai multe industrii strategice, inclusiv pentru producția de microcipuri și apărare. Dintre cele 31 de tipuri de materii prime critice identificate de către Comisia Europeană, clasificate astfel deoarece sunt expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare, în România sunt prezente grafitul și nisipurile cuarțoase, mineralele de bor, fosforitele, magneziul, bismutul, galiul, germaniul, telurul, stibiul, titanul, wolframul și pământurile rare”, arată Ministerul Economiei.

Și-așa aveau cheltuieli

Proiectul de act normativ al Ministerului Economiei reglementează redeschiderea exploatărilor miniere pentru care a fost emisă o hotărâre a Guvernului privind aprobarea conservării, închiderii, ecologizării și monitorizării postînchidere. În ansamblul său măsura de redeschidere a unor mine cu activitatea sistată prin hotărâri ale Guvernului descarcă parțial sau total statul român de cheltuieli pentru ecologizare, cu posibil impact transfrontalier, se susține în nota de fundamentare a proiectului. ”Cheltuielile cu protecția mediului, ce au ca scop final redarea unor mari suprafețe de teren în circuitul economic și tot ceea ce înseamnă regenerarea socio-economică a comunităților învecinate, reintegrarea peisagistică a zonelor și refacerea bio-diversității sunt transferate către agenții economici care vor face exploatarea”, consideră Ministerul Economiei. Potrivit acestuia, redeschiderea minelor ar avea, ca beneficii, taxele, impozitele si contribuțiile aferente desfășurării activităților de exploatare minieră, care ar contribui semnificativ la bugetul general consolidat al statului, precum si la bugetele locale. Totodată, măsura ar conduce la reintegrarea în circuitul economic a forței de muncă disponibile pe plan local, regional și poate național, iar obligația reabilitării mediului va trece parțial sau total de la statul român la noul concesionar.

Economii de 13 milioane de lei pe an

Ministerul Economiei mai arată că redeschiderea minelor și concesionarea lor va aduce economii de circa 13 milioane lei/an la bugetul de stat prin reducerea cheltuielilor pentru operarea stațiilor de tratare a apelor ce debitează natural din perimetrele miniere închise și care trebuie monitorizate post închidere. La impactul socio-economic a ordonanței de urgență au fost trecute exploatarea rațională și eficientă a resurselor minerale din domeniul public al statului, reglementarea condițiilor de exploatare, dar și crearea de noi locuri de muncă de către investitori.

Autor: Claudia Marcu

Sursa: national.ro

Despre autor

editor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu