Analize și opinii

Alexandru Racu: „Cum adică notele nu contează?”

Cum adică notele nu contează? Notele sunt indicatori ai performanței școlare. Dacă spui că notele nu contează, spui că educația nu contează. Notele nu contează doar dacă sistemul e corupt și pervertit: dacă se dau pe ochi frumoși, la schimb pe avantaje materiale sau pe principiul că trebuie să le dai tuturor notă mare ca să nu fie niciunul traumatizat. Ținând cont de cum trec tot mai mulți prin școala românească, notele și diplomele au ajuns, într-adevăr, să nu mai conteze, pentru că nu mai spun nimic despre ce știe sau nu știe absolventul. Dar într-un sistem normal, notele contează. Dacă nu iei notă de trecere, înseamnă că degeaba ai venit la școală. D-aia rămâi repetent și trebuie să repeți anul.
Sigur, sunt și lucruri mai importante în viață decât notele, uneori nu e sănătos să fii excesiv de ambițios și să ții să ai musai zece pe linie, dar în condițiile în care școala românească produce analfabetism funcțional pe bandă rulantă, nu cred că ăsta e mesajul principal pe care trebuie să îl transmită autoritățile la început de an școlar. Înțeleg să îți spună asta psihologul dacă te prezinți la cabinetul lui cu tulburare de stres post-traumatic pentru că ai luat șapte la română, nu să le spună asta Ministrul Învățământului și Șeful Statului tuturor elevilor la început de an școlar. Școala e o instituție unde întâi de toate se face carte, nu terapie (și aia proastă, în măsura în care îl încurajează pe copil nu să își vadă de treabă, atât cât poate, și să își vadă lungul nasului, ci să fie un superstar care depinde de validări care nu mai înseamnă și nu mai valorează nimic sau, reversul, un resentimentar care se simte tot timpul lezat și care solicită nivelarea universală în jos pentru confortul lui psihic).
În rest, mă bucur că Iohannis le recomandă elevilor să nu aleagă calea ușoară, ci pe cea corectă. Poate îi recomandă asta și lui Ciucă.