O CONȘTIINȚĂ PĂTATĂ DOAR PE ICI, PE COLO ȘI ANUME ÎN PUNCTELE ESENȚIALE

MOTTO 2: „Am învățat de la mama mea ce înseamnă Binele si Răul. Grație ei am înțeles, adolescent fiind, obligația de a nu pactiza cu minciuna.” (Vladimir Tismăneanu, 10 mai 2026, pe pagina lui de FACEBOOK)

……………………………………………………………………..

Volodea, măi dragă… păi, eu am și plâns în hohote citind textul tău sfâșietor despre cât au fost de oprimați părinții tăi, pe vremuri… Mă gândesc că pe mami au obligat-o nemernicii ăia de ruși să lucreze la Secția română de la Radio Moscova… că ea n-a vrut, săraca, dar rușii… nu și nu! Zău așa… mămica ta trebuie că trăia într-un stres continuu… dânsa cred că avea cu totul alte opinii decât alea de-i veneau gata scrise „de sus” și ea era obligată să le citească pe post. Era un sacrificiu enorm, cred, să fii studentă și să trebuiască să-ți rotunjești veniturile lucrând seara, pe ruble, la Radio Moscova; de aceea, ca un gest de protest, în 1951 femeia și-a botezat copilașul nou-născut Vladimir… după numele Marelui Cneaz al Kievului, presupun, că doar nu putea fi botezat după numele lui Vladimir Ilici Lenin!

Și tăticul tău a fost chinuit, știu… A scris și dragul de Fănuș Neagu -odihnească-se-n pace de-a pururi! – despre cum s-a luptat și tati al tău cu fostul regim:

„…Tatăl dumitale, domnule Vladimir Tismăneanu, cunoscut sub numele de Leon Tismineţchi, zis Ciungul, a fost agent KGB de când a dat în pământ şi până a murit. Stabilit în România după 23 august 1944, el raporta periodic Ambasadei sovietice tot ceea ce se întâmpla în cadrul CC al PCR. La cererea expresă a lui Gheorghiu-Dej, Hruşciov a aprobat să fie eliminat din cadrele activului de conducere. A fost trecut lucrător la Editura Politică, sub conducerea lui Walter Roman, unde a tradus, sunt dator s-o spun, în chip excelent operele lui Vladimir Ilici Lenin…” (Fănuș Neagu, HOITARII, 2011)

Dumneata, în schimb, Volodea dragă, nu te-ai îndoit… ai fost drept ca o lumânare de la început și ți-ai exprimat liber părerile, cu orice risc. Cu toate că știai de la părinții tăi la ce presiuni groaznice au fost supuși dânșii de comuniștii cei neîndurători! Doar nu era să te prefaci într-un oportunist, tocmai tu, care cunoșteai din familie ce înseamnă toate astea! Erai o CONȘTIINȚĂ, deci, fără să te înspăimânți, înfruntând furtuna, ai scris astfel de texte absolut eroice:

„Spiritul revoluționar presupune curajul de a gîndi realitatea în toată complexitatea ei, pentru că, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu: «A fi cu adevărat marxist-leninist înseamnă a fi un explorator îndrăzneț și experimentat al drumului nou pe care îl deschide [sic!] omenirii socialismul și comunismul, un cutezător vizionar al zilei de mîine, pornind de la realitățile și cerințele arzătoare ale zilei de azi, precum și de la concluziile generalizate pe plan teoretic, ale experienței de ieri și de azi»…“ („Micul dicționar social-politic pentru tineret”, Editura Politică, 1981, citat de Radu Călin Cristea în OBSERVATOR CULTURAL, 5 februarie 2013)

sau:

„În societatea noastră socialistă, o condiție primordială a victoriei noului o reprezintă înfăptuirea consecventă și creatoare a politicii Partidului Comunist Român. La realizarea obiectivelor fundamentale ale progresului societății noastre, tineretul aduce o contribuție importantă, fiind principalul beneficiar al noului promovat prin intermediul procesului de învățămînt, pe care, asimilîndu-l cu prioritate, îl răspîndește în domeniile sale de muncă“. („Micul dicționar social-politic pentru tineret”, Editura Politică, 1981, citat de Radu Călin Cristea în OBSERVATOR CULTURAL, 5 februarie 2013)

Păi, nu?

Iar în 2026, ca o concluzie pentru tonele de lucruri frumoase scrise în tinerețe, din care eu am citat numai două fragmente minuscule, ai pus punctul pe „i” și căciulița pe „î” și ai postat pe FACEBOOK următoarele:

„Regimul comunist a fost cumplit. Atroce. Feroce. Rapace. A distrus vieți, a pervertit minți, a nimicit suflete, a sfărâmat icoane, a făcut din prigoană o stare universală.”

A pervertit el, regimul comunist, ce-a pervertit, dar n-a reușit să-l pervertească pe Volodea. La el ce-i în gușă, e și-n căpușă. De aceea, chiar dacă pune pe pagina lui, rânjind cu subînțeles, o poză cu niște ciori pe un gard, în 2020, având legenda: „AEROPORTUL ȚĂNDĂREI- TOATE ZBORURILE SUNT ANULATE” cu comentariul propriu „Super tare!”, dânsul își revine rapid, punându-și cenușă în cap și se jură că el n-a priceput semnificația și conotația rasistă… (era și greu…); pentru ca apoi, fără nicio strângere de inimă să posteze, pe 16 mai 2026, textul de mai jos:

„Ieri am postat un link către spectacolul Corului de Copii Rromi din Parlamentul Ungariei. Acesta a fost cel mai emoționant eveniment. Felicitări primului ministru Peter Magyar pentru îndeplinirea acestei promisiuni de campanie. Are o valoare simbolică enormă. Pentru Ungaria și pentru întreaga lume.”

Bun băiat, nu-i așa? Cum să fie el xenofob sau rasist? N-are cum, dragă… n-are cum!

După cum Volodea al nost, după ce l-a ridicat în slăvi pe Ion Iliescu ca „om al stângii democrate” și „personalitate de vârf a procesului democratic din România”, concluzionând că dialogul cu acesta a fost o adevărată „plăcere intelectuală”, n-are nicio greață să scrie, atunci când Ion Iliescu s-a retras cu totul din viața publică, următoarele:

„Vine, pentru noi toți, un timp al bilanțului. E iarnă şi e frig, tovarăşe Iliescu, chiar şi pe strada Molière! E bătrân, însingurat și bolnav, eternul bolşevic. S-au dus toți, minus Gorbaciov. Are insomnii, stă cu ochii lipiți de televizor, ascultă ce se spune despre Rege. Se întreabă ce se va spune, ce se va scrie despre el. Ar vrea compasiune, cine ştie, chiar iertare. Dar fără a se căi. Îi este o groază nebună că i-ar putea sosi sorocul după gratii.”

Aha… De aceea mă gândesc să închei această scurtă prezentare a personajului Volodea, cu o altă înțelepciune de-a sa… sau cu un „selfie” al acestuia … sau cu un autoportret… sau, cu imaginea ultimei păpuși, după ce-am desfăcut, înveliș după înveliș, matrioșka pe care scrie Vladimir Tismăneanu… în fine, cum vreți s-o luați:

„Am văzut multe în viată și totuși rămân mereu stupefiat de fenomenul versatilității cameleonice. Oportunismul slinos, scârbos, îngrețoșător. Urcarea grăbită în vagonul câștigător. Impulsiv, compulsiv, hămesit, insolent, impenitent. Ce contează că ai fost slugă? Ești mereu gata să servești, să rânjești, să fii crema de ras, de ghete sau de rahat, după cum bate vântul. Ești mereu disponibil pentru singurul spectacol în care chiar excelezi: curvăsăria.” (Vladimir Tismăneanu, 21 mai 2026, pe pagina lui de FACEBOOK)

Exact așa, înțeleptule, exact așa!

…………………………………………………………………………

P.S. Eu nu am nimic cu părinții lui Volodea… nu judec ce-au făcut sau ce-au gândit dânșii, deoarece nu am trăit într-o perioadă atât de complicată din punct de vedere istoric cum a fost aceea a tinereții lor. Lui Vladimir Tismăneanu, însă, cel care se declară într-un mod atât de impertinent „stupefiat de fenomenul versatilității”, n-am nicio apăsare să-i bat obrazul. Căci eu nu sunt „stupefiată de fenomenul versatilității” … ci eu, măi dragă Volodea, sunt dăcât îngrețoșată!

Autor: Luminita Arhire

Sursa: Luminita Arhire Facebook