Analize și opinii

Alexandru Petria: “Instaurarea fascismului sanitar”

Spulberarea democraţiei în majoritatea ţărilor lumii este un fapt. Şi discutăm despre cele considerate cu un stat de drept oarecum stabil, până înaintea pandemiei de Covid-19.

Prima breşă serioasă în zidul procedurilor democratice a fost făcută după atentatele din 11 septembrie 2001, de la Word Trade Center, din New York. De atunci s-a instituit un sistem de supraveghere în masă, care s-a globalizat. Sub pretextul securităţii, s-a nesocotit libertatea personală.

Teama de terorişti, apoi teama de un virus au creat premisele derapajului actual, când drepturile omului, dacă nu sunt abolite fără prea multe scrupule, sunt puse în discuţie, în sensul unor restrângeri brutale. Dictatura, următoarea staţie.

Oricărui guvern îi convine să ţină sub o mână fermă cetăţenii, e în logica puterii, chestiunea e cât şi până unde le permit oamenii să întindă politicienii coarda.

Cei aflaţi la guvernare, când cu spaima de terorişti, au dat asigurări că măsurile o să fie temporare şi s-a văzut ce temporare au fost, de au intrat în realitatea cotidiană. La fel e şi în aceste zile, când cascada stărilor de urgenţă şi de alertă ne răpesc din firescul vieţii, sub nebunia unui virus cu o mortalitate sub 1% şi unii doresc legalizarea unor paşapoarte sau certificate de vaccinare, pe baza cărora să se poată participa la viaţa publică. Deja s-a transformat problema intimă a sănătăţii personale în obiect al politicii, iar segregarea pe criteriul sănătăţii bate la uşă.

Ca principiu- cu ce diferă acordarea permisiunii de-a intra în restaurante, la concerte, oriunde, numai dacă ai certificatul că eşti vaccinat, de stelele galbene cusute pe hainele evreilor sau de afişele din vitrinele magazinelor, în care se atenţiona că oamenii de culoare nu au voie să pătrundă?

Dacă nu ripostăm, o să ne trezim într-o distopie fascistă. E în proiect instaurarea fascismul sanitar.

Autor: Alexandru Petria

NOTA REDACȚIEI:
Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).
A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.
I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea,
Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, ambele apărute la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este
Timpuri virale. Gânduri pe contrasens  tot la Alexandria Publishing House, în 2020. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.

Abonează-te la newsletter