Politică

Victoria unioniştilor în Scoţia: lecţiile pentru Europa

scotland1Refuzul scoţienilor de a se angaja pe calea independenţei este considerat de europeni o victorie, dar Uniunea Europeană – sunt de părere analişti europeni – va trebui să reflecteze la strategia sa faţă de tendinţele şi acţiunile cu caracter regionalist. Votul de joia trecută din Scoţia, în mod cert, nu opreşte puseurile regionaliste din Europa.

Majoritatea scoţienilor au respins, deci, zilele trecute, opţiunea separării de Regatul Unit al Marii Britanii. Un rezultat care a provocat un sentiment de uşurare în cea mai mare parte a cancelariilor europene, mai ales la Bruxelles. Numai că mulţi analişti îşi pun întrebarea dacă nu cumva “afacerea scoţiană” nu este cumva doar începutul. De ce? Pentru că rezultatul “foarte strâns” între unioniştii şi separatiştii scoţieni poate avea consecinţe deloc încurajatoare, poate deschide calea unor noi provocări.

Ce trebuie să schimbe Marea Britanie

În faţa creşterii valului de adepţi ai separării de Regatul Unit, Londra a fost nevoită să promită mai multe puteri guvernului regional scoţian. Acum, după rezultatul de joia trecută, este obligată s-o facă. În campania electorală, chestiunile europene şi de politică externă în general au jucat un rol important. Mulţi cetăţeni ai Scoţiei, care au spus DA independenţei, s-au simţit “victime” ale opţiunilor majorităţii pro-Marea Britanie în chestiunile de politică externă.

Ei şi-au amintit de intrarea în războiul din Irak în 2003 şi se gândesc la referendumul promis de premierul David Cameron pentru 2017, privitor la apartenenţa la Uniunea Europeană. Diferenţe de opinie există şi în privinţa politicii de austeritate la care actualul guvern britanic ţine foarte mult. Un lucru este însă sigur: dacă autorităţile britanice vor refuza să acorde Scoţiei mai multe puteri, aşa cum a promis, cu certitudine ideea separării de Londra şi proclamarea independenţei vor reveni în actualitate. Discrepanţa între ultimele sondaje de opinie şi rezultatul final al referendumului demonstrează că mulţi dintre alegători au luat decizia de a spune NU independenţei doar în ultimul moment.

Dar dacă Londra refuză să ia în considerare mesajul celor care nu au dorit ieşirea din Regatul Unit, dacă nu ţine seama de poziţia mai eurofilă şi mai socială a scoţienilor, cei ce vor profita vor fi naţionaliştii, separatiştii, care în câţiva ani vor veni din nou cu propunerea de a se organiza o nouă consultare a cetăţenilor Scoţiei în chestiunea independenţei.

Lecţiile Scoţiei pentru europeni

Pentru europeni, concluzionau corespondenţii de presă prezenţi la Edinburg în perioada furtunoasei campanii electorale, referendumul din Scoţia şi rezultatul lui oferă o multitudine de învăţăminte, unele dintre ele de o importanţă capitală pentru viitorul Europei. Mai întâi, el a demonstrat că instituţiile europene nu sunt pregătite pentru astfel de situaţii şi nici nu sunt consecvente în poziţia faţă de ele. Bruxelles-ul a fost din capul locului împotriva independenţei Scoţiei.

În ultima săptămână a campaniei electorale, oficiali ai Comisiei Europene au declanşat o adevărată campanie “a terorii”, avertizând că Scoţia va fi exclusă de facto din Uniunea Europeană în cazul în care alege independenţa şi că reintegrarea sa va fi dificilă, lungă, dacă nu şi imposibilă. Or, partidul naţionalist scoţian, SNP, este un partid proeuropean. Demersurile sale separatiste au fost un fel de răspuns la temerile legate de ascensiunea partidului eurosceptic britanic Ukip al lui Nigel Farage, dar şi la ameninţările guvernanţilor de la Londra cu o posibilă ieşire din UE.
În acest context britanic, liderii europeni “s-au cam jucat cu focul”, dar a fost singura soluţie pe moment. A nu se uita că Bruxellesul va trebui să facă faţă unui alt referendum, promis de premierul Cameron pentru 2017, la care ar urma să se decidă dacă Marea Britanie mai rămâne în UE. Ce vor face, atunci, scoţienii, care în 2014 au votat pentru independenţă? Nimic nu este sigur. Oricum, relatează corespondenţii de presă, Bruxellesul nu se mai bucură de popularitate în Scoţia, singura regiune din Marea Britanie unde, de bine de rău, pro-europenismul beneficia de popularitate.
A fost stopată contaminarea?

În opinia analiştilor politici de la “La Tribune”, “singurul motor al atitudinii UE în cazul Scoţiei a fost teama de contaminare a altor zone ale comunităţii europene”. Se poate crede, însă, că votul scoţian îi va descuraja pe naţionaliştii catalani, basci, veneţieni sau de oriunde? Nimic nu pare să fie sigur. Însăşi organizarea referendumului, posibilitatea, deci, de a face o alegere, este un succes pentru aceste mişcări separatiste.

Catalanii care se bat pentru a putea organiza la 9 noiembrie un scrutin având ca temă ieşirea din statul unitar spaniol invocă deja exemplul Scoţiei pentru a avea dreptul să se exprime. Sunt semnale, mai spun analiştii de la “La Tribune”, că rezultatul referendumului scoţian este departe de a descuraja alte mişcări regionaliste. A nu se uita că Scoţia este totuşi un caz particular. Naţionalismul său este de dată recentă şi nu se sprijină pe o limbă “naţională”.

Cu toate acestea, separarea a fost susţinută de 44% din alegătorii scoţieni. În cazurile catalan sau basc (pentru a nu cita decât aceste exemple), unde separatiştii se bazează pe vechi tradiţii, pe o existenţă a unei “limbi naţionale” se poate crede că tendinţa de separare este mai puternică. În concluzie, spune “La Tribune”, votul de joia trecută din Scoţia,” în mod cert nu opreşte puseurile regionaliste din Europa”.

Autor: Maria Capitaine

Sursa: Curierul National

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • De unde stie votantul de rand ca nu au iesit mai lupte voturi pro separare, ca asa spune media controlata ?
    Cine a numarat voturile, sigur a facut voia Londrei si nu voia cetateanului de rand.
    Sistemul actual de vot este un mare fals, care da impresia ca cei de jos sunt cei care hotarasc….sic :))

Abonează-te la newsletter