Elitele au datoria să-și asume rolul de educator, formator, mai ales în societatea actuală, când scara valorilor este total inversată, a declarat vineri vicepreședintele Academiei Române Bogdan C. Simionescu.
“Trebuie să fie cel puțin o pătură, după părerea mea, pătura intelectualilor, care trebuie să-și asume un rol. Eu nu cred în izolare, nu cred în turnul de fildeș, nu cred în modelul pe care-l oferim dacă stăm în birou și scriem sau dacă stăm la calculator sau dacă stăm în bibliotecă. Nu cred în asta. (…) Cred că și noi trebuie să mergem în cetate. Eu nu văd o altă soluție. Elitele au datoria să-și asume rolul de educator, formator, mai ales în societatea actuală, când scara valorilor este total inversată, cea mai mare valoare, cea mai importantă e banul. Asta vedem zilnic”, a afirmat Simionescu, în cadrul dezbaterii cu tema “Politica și cultura”, desfășurată la Clubul Academicienilor.
În opinia acestuia, există “o oarecare vină” a intelectualilor cauzată de temerea lor de a face politică.
“Cred că avem o oarecare vină pentru că nu am participat, ne-am ferit de noroi, ne-am ferit de situația de a fi împroșcați de ziare, de televiziuni, de radiouri, ne-am ferit de asta. Nimănui nu-i face plăcere. Eu nu spun să facem politică. Dar spun să facem un alt tip de politică”, a explicat academicianul.
Remarcând absența marilor clasici ai literaturii române din manualele școlare, vicepreședintele Academiei a spus că, dacă se continuă așa, în 20-30 de ani, “limbajul românului va fi unul de 150-200 de cuvinte”.
“În literatură nu mai găsim figurile marilor clasici ai literaturii noastre. Copiii termină școala și nu mai știu. Nu vorbesc de Minulescu, sigur nu știu! Nu vorbesc de Topârceanu, sigur nu știu! Nu vorbesc de Otilia Cazimir, sigur nu știu! Dar nu mai știu de Arghezi, nu mai știu de Slavici, nu mai știu de Coșbuc. Nimic. Pentru că le oferim literatură contemporană, nu de bună calitate, ci de proastă calitate. Asta facem. Dacă mergem așa, după părerea mea, în 20-30 de ani, limbajul românului va fi un limbaj de 150-200 de cuvinte. Atât. Uitați-vă la multe filme americane și numărați cuvintele pe care le folosesc. Într-un film de două ore, o oră și jumătate. O sută, o sută și ceva? Vă rog să verificați. La asta vom ajunge. Deci o exprimare săracă și agramată (…) înseamnă și o gândire limitată, până la urmă, și superficială. Chiar dacă ai idei, să nu fii în stare să le exprimi. La asta ajungem”, a atenționat Bogdan C. Simionescu.
În opinia sa, “acum, oamenii au nevoie de modele, pentru că, altfel, vor lua modelele pe care le oferă televiziunea”. “Nu e vina copiilor că se uită la televizor. E vina noastră că nu dăm ceva mai bun decât ce dă televizorul”, a completat academicianul.
Recomandând “coborârea în cetate” și continuarea unor proiecte bune, precum “România citește” sau “Oamenii de lângă noi”, ca și a unei serii de conferințe ale membrilor Academiei Române, Simionescu și-a exprimat optimismul în ceea ce privește “capacitatea de regenerare a poporului român”.
“Dacă vă uitați 1918 — 1939. Douăzeci — douăzeci și unu de ani. 1918 — am ieșit distruși din război. 1939 — eram a șaptea națiune din Europa. Deci poporul ăsta are o capacitate de regenerare, de renaștere — cum vreți să-i spunem — extrem de mare. În ciuda tuturor celor care se întâmplă”, a punctat academicianul Bogdan C. Simionescu.
Organizat de revista “Contemporanul”, sub egida Academiei Române, evenimentul a reunit personalități academice și ale lumii culturale românești: președintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, acad. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură al prestigioasei instituții, acad. Nicolae Breban.
Cu acest prilej au fost lansate volumele “Existența prin cultură…” de Gabriel Andreescu și “Acasă — în exil” de Aura Christi.
Autor: Daniel Popescu
Sursa: Agerpress
Adauga comentariu