AFP redă principalele puncte care rezumă revendicările lui Cameron, așa cum sunt prezentate într-o scrisoare din noiembrie 2015 către președintele Consiliului European, Donald Tusk, și ceea ce a obținut premierul britanic într-o serie de compromisuri, deseori formulate într-un limbaj diplomatic ambiguu.
Imigrație
Sub imensa presiune a concetățenilor săi și a Partidului Conservator (de guvernământ în Marea Britanie) împotriva creșterii imigrației, Cameron voia un moratoriu, cu o durată de patru ani, pentru cetățenii din UE aflați în regat și care aspiră la ajutoare și locuințe sociale. Cameron voia, de asemenea, să-i împiedice pe acești migranți să beneficieze de alocații familiale pentru copiii lor rămași în străinătate.
În condițiile opoziției unor țări din Europa de Est, Cameron a obținut o clauză de salvgardare de șapte ani privind unele ajutoare sociale pentru noii migranți, ce permite o limitare a acordării lor, potrivit unei scări graduale. Va fi introdus, de asemenea, un sistem de indexare a alocațiilor familiale cu nivelul de trai din țările unde se află copiii. Aceasta se aplică noilor solicitanți, dar se poate extinde și la beneficiarii actuali începând din 2020.
Suveranitate
David Cameron, pentru a le răspunde celor care sunt neliniștiți în legătură cu jugul Bruxellesului asupra instituțiilor britanice, cerea posibilitatea de a scăpa de angajarea spre ”o Uniune tot mai strânsă”, unul dintre pilonii construcției europene, într-un mod ”legal constrângător și ireversibil”. Concret, el făcea apel la un sistem de ”cartonaș roșu” care i-ar permite unui grup de parlamente naționale să opună un veto la orice legislație europeană.
Premierul britanic s-a asigurat de o exceptare pentru Regatul Unit în ce privește ”Uniunea tot mai strânsă”, care trebuie înscrisă în tratate dacă se ivește ocazia remanierii lor. ”Cartonașul roșu” este prezent cu condiția unei alianțe de 55 % din voturile alocate parlamentelor naționale, ceea ce practic îl face complicat. Referitor la principiul subsidiarității, Cameron a indicat că el prevede luarea de noi măsuri pentru protejarea suveranității britanice.
Guvernanță economică
Cameron nu voia să vadă statutul unui Regat Unit defavorizat din cauză că țara nu utilizează moneda unică europeană, euro. Este un domeniu deosebit de sensibil pentru țară, a cărei capitală este unul dintre principalele centre financiare din lume. El cerea o serie de ”principii legal constrângătoare”, precum recunoașterea faptului că UE are mai multe monede, că țările care nu sunt în zona euro nu trebuie să fie victimele discriminării și că contribuabilii britanici nu trebuie să plătească pentru crizele din zona euro.
David Cameron revendică faptul că a obținut protecție pentru City-ul londonez împotriva oricăror discriminări din partea unor țări care folosesc moneda euro, estimând că UE recunoaște, ”pentru prima dată”, că ea are mai multe monede. Dar vocabularul textului rămâne ambiguu: instituțiile UE ”vor facilita coexistența între mai multe perspective”. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker , a insistat că acordul nu-i acordă Londrei nici un veto în materie de decizie.
Competitivitate
Mai puține sarcini administrative, libera circulație a capitalului, a bunurilor și serviciilor: acestea erau cele cerute de Cameron în acest domeniu. Această parte n-a fost niciodată într-adevăr problematică, deoarece competitivitatea este o prioritate a Comisiei lui Juncker. Blocul comunitar a căzut de acord pentru ”ameliorarea competitivității” și luarea de ”măsuri concrete” pentru a avansa.
Compromisul a fost dureros, dar necesar. El acordᾰ Regatului Unit un loc cu totul special în cadrul UE. Dupᾰ douᾰ zile ṣi o noapte de negocieri intense la Bruxelles, Premierul britanic David Cameron a cᾰṣtigat un pariu cu el însuṣi. El ṣi-a securizat astfel ṣi poziṭia în Partidul Conservator faṭᾰ de membrii eurosceptici ai partidului care l-au împins la aceste negocieri.
In primul rând, amânarea accesului la beneficiile sociale pentru muncitorii migranṭi intracomunitari va fi de patru ani pentru noii veniṭi, mᾰsurᾰ aplicabilᾰ într-un termen de ṣapte ani din momentul declanṣᾰrii sale.
Mecanismul care permite aceasta, numit “frânᾰ de urgenṭᾰ ” în jargon UE, este un mecanism european ṣi nu imaginat doar pentru Londra: îl va putea aplica oricine, dar el va fi de fapt activ în vest privind muncitorii migranti din est.
Frâna de urgenṭᾰ trebuie folositᾰ doar în cazuri excepṭionale ṣi obiectiv dovedite Comisiei Europene de ṭara care vrea s-o aplice; aceasta va trebui, de exemplu, sᾰ dovedeascᾰ cᾰ serviciile sale sociale nu mai pot face faṭᾰ.
Permisiunea finalᾰ de aplicare a “frânei” va fi datᾰ de statele membre; unanimitatea nu este necesarᾰ, vorbim despre un vot pentru care majoritatea calificatᾰ este suficientᾰ.
Mecanismul nu poate fi folosit decât o singurᾰ datᾰ.
Legat de aceasta intervine ṣi indexarea alocaṭiilor pentru copii: alocaṭiile se indexeazᾰ în funcṭie de nivelul de trai din ṭara în care trᾰiesc copiii.
Ea se va aplica imediat noilor veniṭi pe piaṭa vesticᾰ ṣi doar dupᾰ 2020 celor care se aflᾰ deja. Pe scurt, alocaṭiile pentru copiii rᾰmaṣi în România vor fi mai mici în viitor.
De asemenea, cei care ajung în Regatul Unit ṣi nu-ṣi gᾰsesc de lucru în primele ṣase luni, vor fi nevoiṭi sᾰ plece.
Apoi, Londra câṣtigᾰ un cuvânt de spus în afacerile zonei euro. UK va putea avea un veto chiar privind deciziile zonei euro dacᾰ îṣi argumenteazᾰ poziṭia si dacᾰ zona euro decide, prin majoritate calificatᾰ, sᾰ discute problema.
“De acum înainte, UE va fi conṣtientᾰ cᾰ posedᾰ mai mult decât o singurᾰ monedᾰ“, a declarat ironic David Cameron.
El a obṭinut ṣi o declaraṭie care spune cᾰ de acum “competitivitatea este un obiectiv esenṭial al UE” , un punct primordial, spune Cameron, pentru prosperitatea afacerilor britanice.
Poziṭia României
România a susṭinut cᾰ trebuie evitatᾰ fragmentarea UE, dupᾰ cum a declarat preṣedintele Klaus Iohannis, adicᾰ Regatul Unit trebuie sᾰ rᾰmânᾰ în UE.
El a cerut ca acest acord “sᾰ respecte pe deplin drepturile cetᾰṭenilor români care lucreazᾰ în Regatul Unit, dar ṣi în alte state ale UE“.
El spune cᾰ mecanismul frânei de urgenṭᾰ nu este discriminatoriu întrucât el este aplicabil tuturor cetᾰtenilor UE ṣi cᾰ nici capitolul indexᾰrilor nu este discriminatoriu.
Afirmaṭia este aproximativᾰ întrucât cu greu ne putem imagina cᾰ francezii sau britanicii ar veni sᾰ lucreze în România ṣi ar suferi fiindcᾰ li s-ar întârzia accesul la beneficiile sociale. Nici nu ne putem imagina cᾰ Polonia, ṣlovacia sau România ar putea dovedi vreodatᾰ cᾰ trebuie sᾰ acṭioneze frâna de urgenṭᾰ…
Mecanismul pune de fapt la colṭ din nou forṭa de muncᾰ din ṭᾰrile de est, este o nouᾰ mᾰsurᾰ protecṭionistᾰ ṣi asta fiindcᾰ piaṭa vesticᾰ se aflᾰ mai departe puternic atinsᾰ de criza economicᾰ.
In fine, Klaus Iohannis a sublinat cᾰ România a obṭinut acestea negociind “aplicat” spre deosebire de alṭiii “care poate au vorbit mai mult ṣi au obṭinut mai puṭin“. Aluzia sa se referᾰ probabil la declaraṭia grupului ṭᾰrilor de la Viṣegrad care respingeau acum trei zile propunerile venite de la Londra ṣi Bruxelles. Aceste ṭᾰri au însᾰ acorduri prestabilite cu Londra, despre care nu se vorbeṣte deschis.
Ce va urma?
Toate aceste garanṭii obṭinute acum de Londra nu valoreazᾰ nimic dacᾰ britanicii aleg sᾰ pᾰrᾰseascᾰ UE în urma referendumului din iunie 2016.
In caz contrar, acordul va trebui ratificat de toate parlamentele naṭionale ale UE ṣi de Parlamentul European. Preṣedintele celui din urmᾰ, Martin Schulz a indicat cᾰ rezultatul votului nu poate fi garantat, adicᾰ ar putea fi negativ.
Schimbᾰrile obṭinute acum de Londra nu vor duce la modificarea Tratatelor UE, ci vor fi înregistrate în calitate de acord internaṭional la ONU. Ele vor fi integrate în Tratatele UE la urmᾰtoarea modificare a acestora, cândva în viitor.
“Acum cᾰ un acord a fost gᾰsit, veṭi scrie cᾰ UE este puternicᾰ …ṣi o veṭi face cu eleganṭa ce carecterizeazᾰ articolele dumneavoastrᾰ“, i-a încurajat azi-noapte pe ziariṣti preṣedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker .
Autori; Mihaela Gherghisan, Catalin Lenta
Sursa: Rfi.ro
Adauga comentariu