Politică

Marile economii ale lumii, pe poziţii complet diferite: America îngheaţă, China defilează

chinaRepublicanii din Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite ale Americii au prelungit confruntările pe tema bugetului, sfidându-l pe preşedintele democrat Barack Obama şi făcând tot mai probabilă o blocare a statului federal începând de marţi, 1 octombrie.

Camera inferioară a Congresului a adoptat un proiect de lege privind finanţarea provizorie a operaţiunilor statului federal până la 15 decembrie, care va amâna cu un an intrarea în vigoare a reformei sistemului de sănătate ce urma să se aplice în totalitate începând din 2014 şi care va suprima, totodată, o taxă aplicată aparaturii medicale ca sursă de finanţare pentru această lege. Însă textul, care atacă reforma emblematică a primului mandat al lui Barack Obama, va fi, după toate probabilităţile, respins de Senat, aflat sub controlul aliaţilor democraţi ai preşedintelui, într-o şedinţă prevăzută în noaptea de luni spre marţi.

Adoptată în 2010 şi validată de Curtea Supremă în 2012, legea privind sănătatea, cunoscută sub numele de “Obamacare”, vizează să acorde asigurări în caz de boală câtorva zeci de milioane de americani care nu au asigurări de sănătate în prezent, însă republicanii contestă obligaţia legală ca toţi americanii să fie asiguraţi în caz de boală începând de la 1 ianuarie. “Cred că Obamacare va fi prima etapă a transformării cvasiireversibile a Americii într-o economie socialistă”, a declarat Trent Franks, congresmenul Tea Party, care s-a declarat foarte mulţumit de strategia adoptată de liderii republicani. Cele două Camere ale Congresului este imperios necesar să adopte un text comun până la încheierea exerciţiului bugetar pe 2013, altfel sute de mii de funcţionari pot fi trimişi în concediu fără plată, începând de mâine şi până când Congresul va adopta alocarea de noi credite pentru finanţarea operaţiunilor guvernamentale.

Justiţia, securitatea naţională, operaţiunile militare şi alte servicii considerate esenţiale vor fi scutite, însă toate parcurile şi muzeele naţionale se vor închide, iar personalul administraţiilor va fi redus la o funcţionare de avarie. Jumătate dintre cei aproximativ 800.000 de civili de la Pentagon vor fi şi ei vizaţi, iar militarii ar putea să nu fie plătiţi la timp. Funcţionarii consideraţi “neesenţiali” ar trebui în acest caz să rămână acasă. Iată consecinţele anticipate de unele agenţii sau observate în timpul precedentei situaţii de acest tip din 1995/1996.

Apărare: Jumătate dintre cei 800.000 de angajaţi civili ai Pentagonului, cel mai mare angajator public, ar intra în concediu fără plată. Dar operaţiunile militare vor continua în mod normal, chiar dacă militarii ar putea fi plătiţi cu întârziere. Administraţie: Majoritatea agenţiilor federale vor avea efectivele reduse, cu peste 80 la sută în unele cazuri, ceea ce va provoca întârzieri: autorizaţiile de punere pe piaţă a medicamentelor, împrumuturile publice ale întreprinderilor mici şi mijlocii, asigurarea publică pentru cumpărătorii imobiliari, cerere de îngrijire pentru veterani. Paşapoarte, vize: În cazul ultimei crize bugetare care a durat în total patru săptămâni în 1995-1996, analiza a peste 500.000 de cereri de viză şi 200.000 de cereri de paşapoarte a fost suspendată. Cercetare: Institutele naţionale de sănătate, centrele de cercetare medicală vor înceta să accepte pacienţi pentru tratamente experimentale. Parcuri şi muzee: Toate cele 368 de parcuri şi muzee naţionale se vor închide, inclusiv marile muzee de artă şi istorie şi grădina zoologică din Washington. Mediu: 95% dintre cei 16.000 de angajaţi ai Agenţiei pentru Mediu, care se ocupă de reglementările privind mediul şi poluarea, vor fi trimişi acasă. “Agenţia va fi de fapt închisă, cu excepţia unui nucleu de persoane care va rămâne în caz de urgenţă”, a explicat directoarea sa, Gina McCarthy. Şantierele vor fi întârziate, din cauza lipsei autorizaţiei de mediu. Pe de altă parte, instituţii din sfera Justiţiei, securităţii naţionale şi serviciile considerate esenţiale pentru siguranţa şi protecţia ţării vor face excepţie. Iar efectele se vor vedea imediat în economia americană. Blocarea activităţii guvernamentale timp de două săptămâni ar reduce creşterea economiei americane în trimestrul al patrulea cu 0,3 puncte, potrivit economiştilor de la Macroadvisers, dar economia ar putea recupera întârzierea în primul trimestru din 2014.

Potrivit lui Mark Zandi, economist şef la Moody’s, un blocaj de trei sau patru săptămâni ar reduce creşterea PIB cu 1,4 puncte procentuale în cel de-al patrulea trimestru. În timp ce America este în aşteptarea unui blocaj general, chinezii jubilează. Cel mai mare competitor al Americii a deschis duminică zona comercială liberă Shanghai, o platformă industrială de 29 kilometri pătraţi fără restricţii asupra investiţiilor străine şi cu un sistem birocratic permisiv, cel mai important experiment economic al Chinei din ultimii 30 de ani. Pentru început, 25 de companii chineze şi străine au obţinut licenţe pentru a derula operaţiuni în zona liberă Shanghai, potrivit radio China International.

Regulile de funcţionare ale zonei comerciale au fost anunţate vineri, fiind focusate pe reducerea birocraţiei şi eliminarea restricţiilor asupra investiţiilor străine în sectorul serviciilor. Autorităţile de la Beijing intenţionează să utilizeze zona liberă Shanghai pentru a experimenta în ceea ce priveşte reforma sistemului financiar, inclusiv convertibilitatea monedei naţionale. De asemenea, dobânzile din zona comercială liberă vor fluctua liber pe piaţă, fără intervenţia statului, potrivit proiectelor de viitor pentru această zonă. Proiectul pilot va avea rolul de “laborator” pentru diverse experimente financiare, înainte ca acestea să fie aplicate în China. Zona Shanghai este considerată cel mai important pas spre reforma economică din ultimii 30 de ani. În 1980, guvernul chinez a deschis prima zonă economică specială, în Shenzhen, în apropiere de Hong Kong. Zona economică Shenzhen a facilitat investiţii străine menite să dezvolte o industrie prelucrătoare cu acces la forţă de muncă ieftină.

Autor: Radu Burlacu

Sursa: Cotidianul

Abonează-te la newsletter