Politică

Cronica unei morți anunțate – Declinul civilizației europene

equality-3Fără a confunda Uniunea Europeană cu civilizația europeană trebuie să spunem că mereu tonul a fost dat de statele occidentale ale Europei. Fie că a fost vorba de tehnică, revoluții sau cultură, Franța, Germania, Italia și Anglia au călăzit drumul Europei. Asta se întâmplă și acum, când Uniunea Europeană este în moarte clinică – din punct de vedere financiar, de leadership, cultural, dar mai ales din punct de vedere al natalității. Scăderea natalității la nivel european este rezultatul direct al politicilor de austeritate impuse de Bruxelles după începerea crizei financiare din 2009.

În ultima perioadă natalitatea scăzută a statelor europene a început să fie mult mai dezbătută, mai ales în contextul valului de imigranți ce vor ajunge în UE din cauza acțiunilor ISIS. Cumulate cele două aspecte, (scădere natalității europene și imigranții africani) ne arată că viitorul zugrăvit de Michel Houellebecq în ultimul său roman, ”Supunere” (cartea prezintă declinului civilizație europene care va fi înlocuită cu una musulmană, ajunsă la putere în mod democratic) nu este chiar așa fantastic.

La începutul lunii aprilie, a apărut un studiu intitulat The Future of World Religions: Population Growth Projections, 2010-2050 realizat de Pew Research Center, iar acest studiu arată o predicție dezastroasă pentru Uniunea Europeană: creșterea exponențială a numărului de musulmani în interiorul Uniunii. Conform studiului Pew Research Center[1], musulmanii vor reprezenta aproximativ 10% din totalul populaţiei europene în anul 2050, iar în Franța și Marea Britanie se preconizează că religia majorității nu va mai fi creștinismul.

Soluția Comisiei Europene

Deși creștinismul este considerat unul dintre pilonii Uniunii Europene și a fost unul din principalele motive pentru refuzul aceptării Turciei în UE, se pare că politica se schimbă, iar Comisia Europeană obligă statele membre să accepte refugiații din Africa. Este firesc ca Uniunea să se implice în eforturile umanitare din Africa, dar relocarea a sute de mii de refugiați în statele europene nu este o soluție.

Varianta găsită de Comisia Europeană, ca fiecare stat a UE să primească un număr de refugiați în funcție de populaţie, PIB, rata şomajului şi de numărul de azilanţi acceptați deja, este o soluție pe termen scurt, mai ales dacă citim mesajul transmis de Statul Islamic Italiei: „Dacă vă veţi angaja cu armata în Libia, noi vă vom trimite ca răspuns un val de 500.000 de imigranţi”.

Stabilirea hărților se va face pe criterii religioase

Am fost obișnuiți să analizăm geopolitica din prisma a două blocuri militare ce au ca principali exponenți Statele Unite și Federația Rusă. Secolul XX și începutul secolului XXI au fost despre tehnologie dar religia vine puternic din urmă. Statul Islamic este un exemplu despre ce înseamnă fanatismul religios iar acțiunile sale din ultima perioadă afectează Europa mai mult decât ne imaginăm.

Acest organism hibrid care este ISIS schimbă, de fapt, o întreagă percepție despre amenințări teroriste și despre crize geopolitice. După atentatele din 2001 întreaga lume a acceptat controale mai drastice ale forțelor de ordine de frica  teroriștilor, acum după cazul Charlie Hebdo este evident că ascultatul telefoanelor nu ne mai poate proteja, pentru că teroriștii sunt, deja, printre noi.

Chiar dacă Statul Islamic va fi distrus în Africa, numărul mare de ”europeni” care simpatizează cu politica lor nu va lasa ISIS să moară în Europa.

Conform studiului realizat de Pew Research Center, numărul musulmanilor va crește spectaculos în următorii 30 de ani, iar numărul creștinilor va stagna. Aceste evenimente nu au cum să rămână fără urmări de ordin geopolitic. Din cauza diferențelor majore de cultură și valori între civilizația europeană și cea musulmană vor exista mereu conflicte, deoarece există limite ale tolerenței de ambele părți.

[1] http://www.pewforum.org/2015/04/02/religious-projections-2010-2050/

Autor: Cristi Rosu

Cristi Roșu este masterand al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, la specializarea Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale. Este interesat de teoria relațiilor internaționale, filosofia conflictului și teoria jocurilor.

 

Abonează-te la newsletter