C O N T R A P R O P A G A N D Ă

România după test

România trebuie să scadă cheltuielile salariale făcute cu bugetarii, să reformeze sistemul public de pensii, să instituie un control mai ridicat în ceea ce priveşte finanţele centrale şi locale şi să monitorizeze mai atent companiile de stat, în special cele cu pierderi.

Acestea sunt, în linii mari, cerinţele Fondului Monetar Internaţional (FMI) către Guvernul României, în perioada imediat următoare, pentru salvarea economiei. “Situaţia este mult mai gravă decât anticipam la începutul anului, când preconizam o scădere a economiei de 4,1%. Acum, părerea noastră este că Produsul Intern Brut (PIB) al României se va contracta cu 8-8,5%. Cauzele acestei contracţii nu sunt în măsurile luate de Guvern, care au fost bune, pe ansamblu. Două sunt motivele acestei contracţii adânci: contextul extern, care nu a fost deloc favorabil, şi scăderea cererii, a consumului pe plan intern”, a punctat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI.

Ieri, reprezentanţii FMI au declarat că au ajuns la un acord cu România, la nivel de experţi, dar decizia finală pentru deblocarea celei de-a doua tranşe din împrumut urmează să fie luată de conducerea instituţiei. În premieră pentru relaţia României cu FMI, 1,75 miliarde de euro, din a doua şi a treia tranşă din împrumut, vor putea fi folosite de statul român, pentru finanţarea deficitului bugetar. FMI a cerut însă un plan de reducere a cheltuielilor cu salariile în următorii patru-cinci ani.

A doua tranşă din banii de la FMI ar trebui să intre în ţară pe 15 septembrie, iar valoarea acesteia va fi de circa 1,9 miliarde de euro. De asemenea, a treia şi ultima tranşă pentru 2009 din împrumut ar trebui să ajungă pe 15 decembrie şi reprezintă aproximativ 1,56 miliarde de euro. Jeffrey Franks a explicat că aproximativ jumătate din sumele aferente celor două tranşe (circa 1,75 mld. euro) va fi alocată pentru acoperirea deficitului bugetar, fapt cerut cu insistenţă de autorităţile române. Totuşi, oficialul FMI a afirmat că aceste sume nu sunt suficiente pentru finanţarea deficitului bugetar şi că Guvernul mai trebuie să găsească şi alte fonduri pentru a-şi susţine cheltuielile. Alte sume pentru susţinerea deficitului bugetar vor fi luate şi din împrumutul de la Banca Mondială şi Comisia Europeană. Dar tot nu va fi suficient.

“Am decis că vom propune conducerii şi boardului FMI ca o parte din următoarele două tranşe, cea din septembrie şi cea din decembrie, să se ducă la bugetul de stat. Va mai exista o nevoie ce va trebui acoperită atât de pe plan intern, cât şi de pe plan extern şi ne vom baza şi pe faptul că evoluţia bugetară va fi sprijinită şi de ceilalţi parteneri din cadrul acordului”, a spus Franks. Tocmai din aceste motive, ajustarea cheltuielilor salariale în sistemul public, în următorii patru-cinci ani, ar trebui să fie “de cel puţin 0,5% din PIB în fiecare an”, începând cu 2010, a mai spus şeful misiunii FMI în România.

Pentru a sprijini aceste ajustări, Guvernul României va trebui să aprobe legea salarizării publice, care ar putea fi votată săptămâna viitoare, potrivit lui Franks. De asemenea, alte măsuri legislative se referă la sistemul public de pensii şi la introducerea unei legi a responsabilităţii fiscale.

Revenind la evoluţia economiei, Franks consideră că România va avea o creştere economică de 0,5-1% în 2010, în condiţiile în care punctul minim al scăderii economice va fi atins în următoarele două-trei trimestre. Comisia Europeană (CE) a anunţat, la rândul său, că va efectua, în octombrie, o evaluare proprie a economiei româneşti, înainte de plata celei de-a doua tranşe a împrumutului destinat României, în valoare totală de cinci miliarde de euro.

“Este posibil să vedem o creştere economică modestă în 2010; asta înseamnă 0,5%, poate chiar 1%. Cred că vom atinge punctul minim în următoarele două-trei trimestre, însă nu neapărat anul acesta”, a precizat oficialul FMI.

“Potrivit noii prognoze de deficit bugetar, de 7,3%, cheltuielile statului vor depăşi veniturile cu 39,4 miliarde de lei. Tranşa primită de la FMI nu va fi suficientă pentru acoperirea deficitului bugetar. Ministerul de Finanţe are ca posibilităţi de reducere a deficitului emisiunea de titluri de stat, împrumutul club- loan, cele 1,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană sau emisiunea de euroobligaţiuni”, a declarat Rozalia Pal, economist-şef la UniCredit Ţiriac Bank.

Economiştii străini chestionaţi de Business Standard spun că percepţia de ansamblu este că România performează mai prost decât alte economii  emergente şi că acordul cu FMI are un rol de scut protector.

“Creşterea salariilor şi a pensiilor în România ar fi ceva contradictoriu în raport cu tot ceea ce se întâmplă în alte ţări din regiune. Percepţia generală a pieţei este că, în România, disciplina fiscală este slabă. Dacă aceşti paşi ar fi făcuţi prin încălcarea celor convenite în cadrul ultimelor discuţii cu FMI, acesta ar fi un semnal negativ, pentru că ar da naştere unor dubii cu privire la abilitatea României de a implementa programul FMI, într-un moment în care alte ţări, precum Ungaria, o fac foarte bine”, susține Christian Keller, senior economist Barclays Capital.

Bogdan Asaftei, Mircea Marin
sursa: standard.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss