C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Pozitia marilor puteri pe tabla de sah a Ucrainei. Si ce joc face pionul Romaniei

sahDe o parte a mesei stau ambasadorii celor mai active puteri occidentale la Kiev. Alaturi de ei, si ambasadorul Romaniei. De cealalta parte, in ceea ce este o intalnire speciala, asculta si pun intrebari trei jurnalisti seniori de la Washington Post, Financial Times si Economist.

Este oportunitatea ideala pentru a-ti promova propria tara pe prima pagina a celor mai influente publicatii internationale. Dar, in jocul complicat al partidei care se deruleaza in Ucraina, e nevoie de creativitate si competenta pentru a ocupa un astfel de loc central.

REGINELE

RUSIA O propaganda mediatica extrem de eficace in regiunile vorbitoare de limba rusa si folosirea trupelor paramilitare fara insemne pe uniforme sunt ingredientele noului tip de razboi care poarta marca lui Vladimir Putin (prima inventie de acest fel de la Blitzkrieg-ul lui Hitler). Dar daca Crimeea a cazut foarte usor in mainile Kremlinului datorita sprijinului masiv al populatiei locale, planul maximal al lui Putin a esuat in estul Ucrainei.

Doar zonele Donetsk si Luhanks au fost destabilizate. Alexander Dughin, ideologul Kremlinului, lanseaza in continuare chemari pentru apararea de „junta fascista” de la Kiev a celorlalte orase din est: Harkiv, Dnipropetrovsk si Odessa.

Vladimir Putin a folosit trupe speciale ruse doar in primele momente ale ocuparii cladirilor administrative si punctelor strategice din estul Ucrainei.

Astazi, locul acestora a fost luat de separatistii pro-rusi (care sunt fie localnici, fie fosti membri ai Berkut-ului fostului presedinte Yanukovici), cazaci, ceceni si membri ai unor forte private de securitate care trec foarte usor peste granita poroasa dintre Ucraina si Rusia. O problema noua este ca Putin nu mai controleaza 100% aceste trupe formate din banditi, mercenari si exaltati.

Dar asta nu deranjeaza nicidecum obiectivul principal al Kremlinului, care doreste sa destabilizeze regiunea indepartand asfel Ucraina de la traseul ei occidental. Lui Putin ii ramane doar sa astepte esecul liderilor pro-occidentali de la Kiev, al caror plan reformist nu are mari sanse intr-o tara aflata pe picior de razboi si ezitant sustinuta de cele mai importante puteri europene.

STATELE UNITE
Obligati de atitudinea europenilor, americanii au preluat unul dintre rolurile principale in Ucraina. Desi este clar, mai ales dupa discursul de saptamana trecuta al presedintelui Barack Obama, ca nu ardeau de nerabdare sa o faca. In prezent, Washington-ul reprezinta singura contra-greutate la agresivitatea manifestata in regiune de Rusia.

Americanii inteleg dorinta Germaniei de a solutiona cat mai rapid criza ucraineana, dar considera ca asa ceva este imposibil fara a crea un precedent extrem de periculos atata timp cat Vladimir Putin iese castigator.

Pe de alta parte, in acest moment americanii cred ca Putin isi va tempera miscarile permitand introducerea unor reforme fara de care Ucraina va deveni un stat esuat. Daca asta nu se va intampla, Statele Unite sunt dispuse sa-si intensifice sanctiunile. Desi, deocamdata, nu mai este trasata nicio linie rosie peste care Putin sa stie ca nu poate trece.

„Obama a redus angajamentul global al SUA in asa fel incat a zguduit increderea multor aliati ai SUA si a incurajat unii adversari”, scria saptamana trecuta consiliul editorial al „Washington Post”. Statele Unite nu sunt azi mai putin puternice decat ieri dar, precum o regina inghesuita intr-un colt al tablei de sah, raza lor de actiune s-a restrans.

In aceste conditii, toate celelalte piese de pe tabla, inclusiv pionii, devin mai importante.

PIESELE GRELE

GERMANIA
Despre intensul si foarte eficientul lobby pro-rus al companiilor germane s-a scris in mai multe randuri (aici si aici). Dar interesant este ca politicienii partizani ai unei abordari delicate a agresivitatii ruse se gasesc in toate partidele importante de la Berlin.

Chiar daca personal nu sunt toti de acord cu aceasta delicatete, diplomatii germani din capitalele est-europene canta aceeasi melodie: trebuie sa racim criza din estul Ucrainei cu orice pret; Rusia este vulnerabila pe termen lung si va ceda; solutia va fi gasita prin mese rotunde, negocieri peste negocieri si noi si noi acorduri. Spectrul Transnistriei pluteste in aer.

Dupa ce Petro Poroshenko a catigat alegerile din Ucraina, social-democraii germani intreaba cu i mai mult aplomb de ce contribuabilul german ar trebui sa plateasca pentru intarirea puterii oligarhilor care conduc din nou Ucraina.

Cea mai importanta tema pentru Berlin este lupta guvernului de la Kiev impotriva coruptiei si mai putin satisfacerea cererilor repetate ale ucrainenilor pentru sprijin militar. Cina de saptamana trecuta la care Angela Merkel l-a invitat pe prim-ministrul ucrainean Arseny Yatseniuk a clarificat, daca mai era nevoie, pozitia Berlinului.
Adoptarea unui al treilea val de sanctiuni economice impotriva Rusiei pare a fi astazi in afara oricarei discutii, in primul rand datorita impotrivirii Berlinului. Desi Crimeea este anexata Rusiei, iar in estul Ucrainei mor oameni.

FRANTA
Departe de a fi in prim-planul crizei ucrainene, pozitia Frantei este, ca si a altor state europene, dictata exclusiv de interesele financiare proprii si mai putin de protejarea principiilor clamate.

In timp ce Rusia sprijina cu arme si trupe miscarile separatiste din estul Ucrainei, 400 de militari rusi vor fi instruiti in aceasta luna in portul Saint-Nazaire pentru a prelua una din cele doua puternice nave de transport Mistral pe care Franta le va livra Rusiei contra sumei de 1,2 miliarde de euro.

In ciuda presiunilor americane, oficialii de la Paris au refuzat sa stopeze livrarea celor doua nave. In media europeana exista totusi zvonuri ca cea de-a doua nava ar putea sa nu mai fie livrata. Francezii refuza sa sanctioneze Rusia in domenii sensibile pentru ei, daca britanicii nu accepta, la randu-le, sanctiuni care vor lovi, prin recul, si City-ul londonez.

Izolarea diplomatica a lui Vladimir Putin va lua sfarsit tot pe pamant francez, presedintele rus fiind invitat de omologul sau la festivitatile dedicate debarcarii in Normandia care vor avea loc in aceasta saptamana. Mai mult, Putin va participa la o runda de discutii tete-a-tete cu Francois Hollande.

Intr-un gest de ultim moment, presedintele Frantei a transmis si noului presedinte al Ucrainei, Petro Poroshenko, invitatia de a participa la festivitatile din Normandia. Deocamdata nu a fost anuntata nicio intalnire privata intre presedintele Ucrainei si cel al Frantei.

MAREA BRITANIE
Britanicii sustin teza sanctiunilor dure impuse Rusiei, cu conditia ca acestea sa nu lezeze interesele financiare ale City-ului londonez. Propunerea de a trimite in Ucraina o forta politieneasca a Uniunii Europene care sa incerce stabilizarea situatiei din est a venit din partea Marii Britanii, sustinuta de polonezi si suedezi.

Insa triumful nationalistilor de la UKIP in alegerile europarlamentare ii vor transforma pe britanici intr-unul dintre cei mai puternici oponenti la liberalizarea vizelor UE pentru cei peste 40 milioane de ucraineni. Deja premierul David Cameron serveste Bruxelles-ului, ca dieta saptamanala, amenintarile cu iesirea din UE.

Compania britanica BP a semnat saptamana trecuta un contract in valoare de 300 milioane de dolari cu Rosneft, compania petroliera a statului rus din ale carei actiuni BP detine 19,7%. Din partea rusilor contractul a fost semnat, sub privirile zambitoare ale lui Vladimir Putin, de catre Igor Sechin, seful Rosneft si unul dintre oficialii sanctionati de Statele Unite.

POLONIA

In ultimul deceniu relatiile Poloniei atat cu Germania, cat si cu Rusia, cei doi vecini prin traditie amenintatori, s-au imbunatatit considerabil. Dar tot acest edificiu, migalos construit, este acum amenintat de agresivitatea lui Putin.

Rusia este principala destinatie non-UE pentru exporturile poloneze. Este motivul pentru care oficialii polonezi sustin sanctiunile economice impotriva Rusiei doar cu jumatate de gura, dar solicita foarte vocal cresterea considerabila a numarului de trupe NATO pe teritoriul lor. Germania insa se opune acestei solicitari, dorind sa nu provoace Kremlinul.

Intre diplomatii polonezi si diplomatii germani tensiunile s-au intensificat in ultima luna, polonezii fiind deranjati de indulgenta Berlinului fata de Kremlin. Varsovia este ingrijorata ca nemtii, si consecutiv intreaga Europa, vor inchide ochii la anexarea Crimeei de Rusia si ca, dupa inghetarea conflictului din estul Ucrainei, Germania isi va continua nestingherita afacerile cu Kremlinul. Astfel Polonia isi va rata principalul obiectiv de politica externa din ultimul deceniu: occidentalizarea Ucrainei.

Polonia a devenit principalul furnizor occidental de expertiza pentru spatiul ucrainean. Astazi, Polonia incearca sa se intareasca prin atragerea Romaniei intr-o pozitie mai activa, optiune sprijinita si de Statele Unite. La Varsovia circula propuneri legate de formarea unei cvadrilaterale Polonia-Romania-Ucraina-Republica Moldova, care sa intensifice implementarea proiectelor UE in fostele republici sovietice.

Daca polonezul Radoslaw Sikorski va fi acceptat ca noul „ministru de externe” al Uniunii Europene, numirea lui va avea o importanta incarcatura simbolica. Sikorski se numara printre acei oficiali europeni care au facut cele mai dure declaratii impotriva lui Vladimir Putin.

SUEDIA
Oficialii guvernului de la Stockholm nu au suferit niciodata de timiditatea omologilor lor din sud-estul Europei atunci cand au caracterizat actiunile lui Vladimir Putin. Carl Bildt, ministrul de externe si unul dintre artizanii planului de a apropia tari precum Ucraina sau Republica Moldova de UE, ofera intotdeauna declaratii transante si, uneori, aproape profetice.

„Anexarea Crimeei este doar miscarea de deschidere”, spunea Bildt in 20 martie, „caci Putin nu este interesat de Crimeea, ci de toata Ucraina”.

Reactionand la agresivitatea Rusiei, elita politica suedeza a decis intarirea prezentei militare temporare din insulele Gotland din Marea Baltica si a recomandat cresterea numarului de avioane de lupta JAS si a mai multor rachete cu raza lunga de actiune.

Dar desi s-a propus cresterea bugetului dedicat apararii cu 110 milioane euro, aceasta se va intampla doar incepand cu 2017. Viitoarea coalitie care va guverna Suedia dupa parlamentarele din 2014 ar putea fi formata din social-democrati, Partidul Verde si Partidul Stangii. Ultimele doua se opun cresterii cheltuielilor militare.

Suedia ar fi capabila sa reziste doar o saptamana unei invazii militare straine, spune comandantul suprem al armatei suedeze, Sverker Goranson. Suedia nu este membra NATO iar suportul populatiei pentru intrarea in NATO a scazut, paradoxal, sub 30% dupa debutul agresiunii lui Vladimir Putin in Ucraina (sursa informatiei).

PIONII

UCRAINA
Singurul avantaj prezent al Ucrainei este patriotismul oamenilor de acolo. Multi dintre ei inteleg ca vor trebuie sa-si sacrifice o parte din venituri pentru a pastra unitatea tarii. Cat va dura aceasta stare de spirit exceptionala, nimeni nu poate spune. Sigur este ca, atunci cand va disparea, oamenii vor cere sa vada rezultatele concrete: fie o campanie anticoruptie eficienta, fie ridicarea vizelor pentru UE, fie inlaturarea rusilor din est.

Este greu de crezut ca alegerea unui oligarh, cum este Petro Poroshenko, in fruntea bucatelor va avea ca efect scaderea coruptiei. In absenta sprijinului militar concret din partea Occidentului, unitatea Ucrainei este astazi protejata de oligarhi precum Ihor Kolomoyski, care controleaza cu ajutorul militiilor proprii atat Dnipropetrovsk-ul, oras pe care il conduce, cat si Odessa.

Situatia este exploatata dibace de propaganda Kremlinului care a inceput sa indemne populatia din zona la lupta impotriva oligarhilor. Un alt oligarh, Dmitri Firtash, joaca un rol foarte important in politica de la Kiev. Arestarea acestuia la Viena (si eliberarea pe o cautiune uriasa de 125 milioane de euro) a atras atentia celorlalti feudali din Ucraina, care ar putea deveni astfel mai sensibili la cerintele Occidentului.

Dar marea problema a Kievului ramane haosul din structurile sale militare.

UNGARIA
Premierul Viktor Orban este nevoit sa faca echilibristica atat pe scena politica interna, cat si pe cea externa. Acasa incearca sa controleze evolutia Jobbik, partid extremist care a castigat 21% din voturi la ultimele alegeri parlamentare. Legatura dintre Jobbik si Vladimir Putin este neindoielnica: Bela Kovacs, unul dintre europarlamentarii Jobbik, este acuzat de spionaj impotriva UE si in beneficiul Rusiei. In urma cu un an, liderul Jobbik, Gabor Vona, a spus la Moscova ca Rusia este pastratoarea traditiilor europene, nu ca „tradatoarea” Uniune Europeana.

Dar premierul Orban trebuie sa evite antagonizarea Germaniei, dar si a Rusiei. Sarcina lui este usurata de cand convergenta dintre Germania si Rusia devine tot mai clara. Guvernul Orban, ca si guvernul Ponta, a folosit un ton precaut atunci cand a condamnat anexarea Crimeei de catre Rusia.

Desi critica agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, Viktor Orban se opune sanctionarii economice a Kremlinului. O propunere a lui, cea de crestere a autonomiei regiunii estice din Ucraina direct invecinata cu Ungaria, convine tezei federalizarii Ucrainei avansata de Rusia.

In 2013, guvernul Orban a semnat un acord cu Vladimir Putin prin care Rusia se angajeaza sa finanteze si sa construiasca doua reactoare nucleare in Ungaria. Ungaria este un punct important din gazoductul South Stream prin care rusii ocolesc Ucraina, Polonia si Romania. „Chiar daca Orban ar decide sa se alature aliantei dintre Polonia si Romania” scrie Stratfor, „el nu ar avea incredere ca astfel va putea bloca puterea Rusiei”.

ROMANIA
In aceasta criza care remodeleaza relatiile din emisfera nordica pentru urmatoarele decenii, evolutia Romaniei este deocamdata ezitanta si neconvingatoare, ca a unui adolescent cu vocea aflata in plina schimbare.

Guvernul de la Bucuresti, prin ministrul de externe Titus Corlatean, a avut initial o atitudine foarte rezervata vizavi de protestele din Euromaidan si chiar in fata agresiunii clare a Rusiei. Atitudinea ar putea fi explicata printr-un curent de opinie existent in diplomatia bucuresteana care sustine ca, deoarece „Romania a incercat sa fie echilibrata pe dosarul ucrainean si nu poate fi acuzata de parti-pris-uri virulente”, ea trebuie sa fie inclusa in viitorul format de negociere.

Insa pozitia „echilibrata” a guvernului Romaniei a fost perceputa ca fiind mai degraba pro-rusa, atat din cauza unor preferinte mai vechi ale premierului Victor Ponta, cat si a unor consilieri ai primului-ministru care au declarat ca scutul anti-racheta instalat de Statele Unite in Romania ne transforma intr-o „tinta perfecta”, contribuind la „escaladarea inarmarii tarii noastre”.

In schimb, celalalt actor important in desenarea politicii externe a Romaniei, Presedintia, a emis declaratii dure la adresa Kremlinului. Mai mult, Traian Basescu, intr-o miscare greu de inteles in mai multe cancelarii occidentale, a admis public ambitiile unioniste ale Romaniei in privinta Republicii Moldova, oferind astfel combustibilul ideal propagandei ruse.

Intr-o alta declaratie, presedintele Romaniei l-a ironizat pe premierul polonez Donald Tusk, compensand astfel frustrarile declansate de opozitia Varsoviei la proiectul Nabucco si performanta externa mai buna a polonezilor.

Astazi, Guvernul pare sa se fi armonizat Presedintiei, dar inca nu este clar daca e o miscare cugetata sau doar un oportunism ca reactie la seria vizitelor unor importanti oficiali americani la Bucuresti. Cat despre declaratiile impulsive venite de la Cotroceni, ele pot in continuare gripa motorul unui posibil cuplu romano-polonez, din care ar avea de castigat in special Bucurestiul.

Caci relatiile dintre Romania si cel mai mare vecin al ei, Ucraina, sunt proaste de mai multi ani. Bucurestiul nu a stiut sa abordeze creativ problema minoritatii din Ucraina si nici autoritatile de la Kiev nu au dat dovada de bunavointa in acest dosar. Fara o crestere a implicarii active a Romaniei in sustinerea Ucrainei, este greu de crezut ca revendicarile Bucurestiului vor fi vreodata ascultate la Kiev.

In absenta unei utilizari inteligente a resurselor umane existente, Romania nu are nicio sansa sa joace altceva decat rolul unui pion marginal. Desi in centrul unei regiuni pline de provocari, un post la ambasada din Kiev este considerat respingator de catre diplomatii romani si nu atrage competenta, ci conformismul.

In urma intalnirii speciale amintite la inceput, si organizate la Kiev de catre German Marshall Fund, au aparut mai multe articole in fiecare dintre acele publicatii importante. Pozitia sau viziunea Romaniei asupra jocului politico-economic foarte important din Ucraina nu a influentat nici macar o prepozitie din gandirea autorilor.

Un ultim detaliu graitor: doi dintre cei mai valorosi experti romani pe regiunea Ucrainei nu si-au gasit in aceasta perioada un loc de munca la Bucuresti. Ambii lucreaza in prezent la Varsovia, unde sunt platiti de statul polonez.

Autor: Vlad Mixich

Sursa: Inforor.ro

Related Posts

One Response “Pozitia marilor puteri pe tabla de sah a Ucrainei. Si ce joc face pionul Romaniei”

  1. Alx says:

    O tampenie de articol. SF. – rupt complet de realitate

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss