A guverna Grecia este ca şi cum ai administra un azil de nebuni

„Atena a îndeplinit 90% condiţiile puse”, a declarat o sursă europeană cu privire la cursul negocierilor şi la pachetul de măsuri prezentat de guvernul de la Atena. Acesta este considerat “o bază bună” pentru negocierile care trebuie să aibă loc vineri la Bruxelles, care sunt credidate cu şanse de succes, mai cu seamă că şi FMI, creditorul cel mai rigid, a dat semne ca ar putea ajunge la un acord.

Potrivit Liberation, sursa menţionată arată că Grecia a acceptat reducerea fondurilor pentru pensii şi o majorare a impozitelor (TVA, impozit pentru companii, contribuţii sociale pentru pensionari). Sunt măsuri care nu pot fi considerate o victorie pentru guvernul grec.

TVA pe trei niveluri

Potrivit Liberation, TVA-ul pentru medicamente (acum de 6%) şi pentru electricitate (13%) va rămâne neschimbat. Atena a acceptat simplificarea sistemului TVA prin adoptarea a trei niveluri (6, 13 şi 23%) – o victorie a guvernului, pentru că creditorii au cerut doar două niveluri (11% şi 23%). Atena a mai acceptat majorarea impozitului aplicat în insule, însă doar pentru cele mai bogate (Rodos, Santorini şi Mykonos). Deocamdată, guvernul refuză să majoreze TVA-ul în turism la 23%. Este o măsură contestata chiar şi de unele state din zona euro, căci, spune o sursa europeană, “până la urmă vor plăti turiştii germani şi francezi”.

Grecii mai înstăriţi, arşi la buzunar

Atena a mai acceptat impozitarea mai dură a veniturilor mai mari de 50.000 de euro pe an şi impunerea unei taxe de solidaritate de 8% pentru veniturile mai mari de 50.000 de euro pe an. În schimb, veniturile aflate sub 30.000 de euro vor fi mai putin impozitate. Impozitele pentru companii vor sări de la 26% la 29% şi veniturile mai mari de 500.000 ale companiilor vor mai fi impozitate în plus cu 12% (iniţial guvernul a propus impozitarea în acest fel doar a veniturilor mai mari de un milion de euro). Vor urma sa fie taxate mai mult piscinele, avioanele, masinile de lux şi ambarcaţiunile mai lungi de 10 metri.

Reforma pensiilor este tergiversată

Guvernul s-a angajat să reformeze sistemul de pensii până în 2020. Pe termen scurt, pensionarii vor fi impozitaţi cu 3,9% mai mult decât acum şi vor cotiza cu 5% mai mult la asigurările de sănătate. Aceste măsuri vor aduce bugetului un miliard de euro. Guvernul s-a angajat să ridice varsta de pesnionare la 67 de ani (în campania electorala a propus să o reducă la 60 de ani).

Guvernul accepta privatizări masive

Guvernul elen s-a mai angajat să continue procesul de privatizare a activelor statului; a cerut doar ca din program să fie exclus operatorul public de telecomunicaţii şi distribuitorul de energie. Privatizările ar trebui să aducă 2,7 miliarde de euro in 2015 şi 5,2 miliarde de euro în 2016. Părând mai mult că doreşte să se autoconvingă, premierul Tsipras a declarat că aceste privatizări vor face ca efortul să nu mai fie făcut de pensionari şi salariaţi, ci de către entităţile care au puterea de a-l suporta.

Toate măsurile de mai sus vor fi finalizate şi într-o oarecare măsură modificate de miniştrii de Finanţe din zona euro, în cursul zilei de miercuri. Vineri va fi momentul decisiv, când se poate semna mult aşteptatul acord.

Un scenariu tot mai probabil: frondă în partid, demisie şi anticipate

Va urma însă un moment hotărâtor – aprobarea acordului de către Parlamentul de la Atena, un element la care a făcut referire şi Angela Merkel. Daca votul va fi negativ, guvernul va demisiona. Le Monde scrie că majoritatea stângii radicale (Syriza) a început să se scindeze. De o parte se află aripa apropiată lui Tsipras, care susţine un acord cu creditorii în actuala sa formî. “Este un rău necesar. Cel puţin am evitat reducerea pensiilor şi a salariilor”, spune viceministrul Reformei Administrative, unul dintre susţinătorii premierului în cadrul partidului.

În cealaltă tabără se află deputaţii care denunţat paşii înapoi făcuţi de guvern în faţa creditorilor. “Pachetul de măsuri nu va trece de parlament în forma actuală”, spune vicepreşedintele legislativului. “Tactica “nu există alternativă” nu este şi nu va deveni o marcă a stângii”, spune un alt deputat Syriza nemultumit de seful partidului.

Pe acest fond, guvernul are nevoie de sprijinul partidelor aflate acum în opoziţie, în special al socialiştilor din PASOK şi al conservatorilor din Noua Democraţie. Analiştii estimează însă că o trecere a acordului cu ajutorul opoziţiei va duce la organizarea anticipatelor. La cum arată sondajele (cel mai recent dă victorioasă tot Syriza, cu 42%, la care se adaugă prima electorală), Tsipras ar putea fi tentat să recurgă la anticipate şi la un divorţ de aripa dură a partidului sau. Oricum, premierul are susţinători chiar şi în “burghezia” ateniană, după cum arată un reportaj realizat de Liberation.

„Aici oamenii sunt asistaţi şi stau la cafele toată ziua”

În aşteptarea rezultatelor negocierilor cu creditorii Greciei, pro-europenii ostili guvernului Syriza au manifestat luni la Atena, sub privirile uluite ale turiştilor.

Luni, în faţa Parlamentului din Atena, turiştii nu au putut fotografia celebra schimbare a gărzii. Piaţa a fost inundată de protestatari gălăgioşi care agitau drapelul naţional şi care au ajuns până pe treptele clădirii. “Nu este o manifestaţie naţionalistă, este pentru Europa! Pentru a spune guvernului nostru că vrem să rămânem în zona euro şi că trebuie să ajungem la un acord!”, spune un manifestant grec, scrie Liberation.

Cine sunt pro-europenii greci şi ce vor ei?, se întreabă Liberation, arătând ca mult dintre ei poartă cămăşi Lacoste şi pantofi Gucci. Reporterul francez a reperat în mulţime un armator grec cunoscut, care spune că îi face plăcere să iasă în stradă pentru a manifesta pentru euro.

“Nu vrem să ajungem din nou la stalinismul pe care îl reîncarneaza actualul guvern de stânga”, spune un manifestant. “Da pentru Europa, nu pentru drahma”, strigă protestatarul. Acelaşi individ urlă apoi “Nu austerităţii!” Întrebat cum se împacă acest nu austerităţii cu susţinerea poziţiei creditorilor Greciei el răspunde: “E complicat. Vrem Europa, dar trebuie redusă povara datoriei. Oamenii au suferit mult în ţara asta”.

O protestatară declară că a imigrat în Noua Zeelandă la 17 ani. “Acolo este o ţară organizată. Aici oamenii sunt asistaţi şi stau la cafele toată ziua”, spune ea. “Trebuie să facem niste eforturi”, spune un preot. “La fel ca toţi funcţionarii, preoţii au suferit reduceri salariale. Eu câştig doar 680 de euro pe lună, scrieţi asta”, spune el, subliniind că regretă că nu poate influenţa politica guvernului, odată ce membrii Syriza au foarte puţine în comun cu biserica. “Vă amintiţi vorbele celebre ale premier Constantin Caramanlis, cel care a negociat cu Giscard d’Estaing intrarea Greciei in UE? A guverna Grecia este ca şi cum ai administra un azil de nebuni”.

Autor: Calin Marchievici

Sursa: Cotidianul