Cultură și Familie

Alexandru Petria: Coşmarul din coşmar. Daneliuc & marele roman despre pandemie

Dacă nu ar fi regizat filmele sale ultracunoscute, numele Mircea Daneliuc ar fi avut un loc major în istoria literaturii române, prin proză şi teatru. Sunt extrem de rare cazurile în care o personalitate să exceleze în două domenii. Bine, e de amintit că el şi-a scris scenariile filmelor, deci ţinea deschisă cu un picior uşa literaturii.

Noul volum al autorului, “Coma hindusă”, apărut la Alexandria Publishing House, e despre pandemie. Şi, dacă nu mă înşel, este primul roman românesc despre virusul care ne-a transformat vieţile.

Daneliuc porneşte de la cazul real al chestorului de poliţie, pensionat la 39 de ani, despre care s-a zis că a adus Covid-9 în România. Apoi îşi dezlănţuie imaginaţia într-un maraton care ne poartă prin delirul personajului principal, ex-poliţistul Cezar Botoieru, spitalizat într-o secţie ATI. Este un coşmar pe două paliere cumva, al bolnavului şi al societăţii bolnave. Unul produs de boală şi altul potenţat de boala ce vizibilizează defectele românilor şi de manipulare.

Totul se desfășoară în registrul sarcasmului şi umorului absurd, Mircea Daneliuc stăpâneşte naraţiunea cu o mână fermă, fiind extrem de atent la amănunte, la frazare. Este de spus că proza lui este recognoscibilă, are o amprentă personală, acesta fiind unul dintre detaliile care diferenţiază un scriitor de top de unul de pluton.

După cum îl cunosc, bănuiesc că Daneliuc a scris destule pasaje cu zâmbetul pe buze.

În “Coma hindusă” se încearcă desfăşurarea unui fir narativ cât de cât logic în haos. Personaje bizare gravitează în jurul lui Botoieru. În esenţă, lumea este redusă la instincte, aproape la animalitate. De aceea nu este o surpriză că urşii au invadat Bucureştiul, simţindu-se ca într-un nou areal favorabil. Simbolic, se răhăţesc în faţa unei farmacii. Animalitatea umană şi animalitatea fiarelor coexistă. Nu ştii care e mai periculoasă.

Sunt antologice fragmentele în care personajul principal umblă să-l împuşte pe preşedintele României. În întreg, e vorba despre un mare roman.

Lectura “Comei hinduse” este o posibilă conştientizare a faptului că e cazul să ieşim din coşmarul în care a căzut ţara. Şi că pandemia e numai un act dintr-o piesă care ne însoţeşte de generaţii.

Autor: Alexandru Petria

NOTA REDACȚIEI:
Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).
A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.
I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea,
Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, ambele apărute la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este
Timpuri virale. Gânduri pe contrasens  tot la Alexandria Publishing House, în 2020. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.

Abonează-te la newsletter