Analize și opinii

Un USR-ist strigă: „Cîțu și Iohannis au o singură miză, puterea totală”

Tensiuni în Guvern și în coaliție pe tema rectificării bugetare. Deputatul USR PLUS Emanuel Ungureanu a sărit în apărarea colegului său Cătălin Drulă, atacându-i dur pe Florin Cîțu și pe Klaus Iohannis. În opinia sa, Cîțu și Iohannis nu au nicio treabă cu guvernarea, „au o singură miză, puterea totală”.

„Câțu l-a atacat cu minciuni pe cel mai performant ministru al Guvernului României, pe Cătălin Drulă.
Nici Iohannis nu se simte bine când spune ca Secția Specială nu a fost desființată, arătând cu degetul către Stelian Ion și nu către UDMR.
Iohannis a tăcut până acum, un obicei de viață drag domniei sale, dar să nu uităm că șeful SRI este un oarecare domn pe nume Helvig, fost Secretar General al PNL și apropiat al lui Rareș Bogdan, tipul acela mincinos care a promis că desființează pensiile speciale în primele 30 de zile.
Au trecut vreo 600 de zile de atunci și nu s-a întâmplat nimic.
Eu l-am reevaluat pe domnul Câțu și am constatat că are capul umflat de la foamea de putere.
Cu Iohannis mă lămurisem de ceva vreme, mai exact de la o vizită în Cluj a acestuia, la Institutul Oncologic, atunci când, președintele meu, a intrat prin spate în spital, pe ușa de protocol și nu prin față, acolo unde sunt cozile cu bolnavii de cancer…
Câțu și Iohannis nu au nicio treabă cu guvernarea.
Au o singură miză, puterea totală. Vai și amar de țărișoara noastră”, a scris Ungureanu pe pagina sa de Facebook.

Ce a zis Cîțu

Cîțu a afirmat, joi, după ședința de Guvern, că, după 6 luni, sunt aproape 20 de miliarde de lei din proiecte care nu au fost cheltuiți și din acest motiv a spus că nu este mulțumit de execuția bugetară.

„Și acest lucru se vede la aproape toate ministerele. Nu pot să iau în serios propuneri care vin de la ministere de suplimentare sau de realocare de 40 de miliarde de lei când sunt 20 de miliarde de lei necheltuiți. De aici începem cu rectificarea bugetară, de aici încep discuțiile”, a spus prim-ministrul.

Întrebat despre informațiile apărute în spațiul public, potrivit cărora va aloca 3 miliarde de lei pentru fondul de rezervă al Guvernului, însă doar 322 de milioane Ministerului Transporturilor, deși ministrul Drulă a cerut aproape 3 miliarde de lei, Cîțu a răspuns: „La Ministerul Transporturilor ar trebui să iau bani, nu să dau după execuția bugetară”.

Drulă a reacționat după atacul lui Cîţu

Până la urmă, varianta de rectificare, sub solicitarea Ministerului Transporturilor, vine din teama că nu am cheltui acești bani? Sau tocmai, că i-am cheltui?, scrie pe Facebook ministrul Transporturilor Cătălin Drulă, ca răspuns la afirmațiile de joi ale premierului Florin Cîțu.

Într-o postare intitulată „Despre rectificare și bugetul Transporturilor, pe cifre”, Drulă prezintă o serie de date.

„Execuția bugetară:

1) Componenta fonduri europene: +21,5% față de 2020 la 7 luni. Ne menținem ținta de a absorbi toate cele 8 mld. lei alocate.
2) Componenta fonduri naționale: peste 90% execuție – față de 70% în 2020 (3 mld lei față de 2,45 mld lei).

Problema execuției:

– Avem recorduri istorice la Transporturi și pe fonduri europene, și pe naționale.
– Până la urmă, varianta de rectificare, sub solicitarea Ministerului Transporturilor, vine din teama că nu am cheltui acești bani? Sau tocmai, că i-am cheltui?
– Eu garantez că vom cheltui banii solicitați.
– Și asta pentru că vreau să facem Transporturile din România mai moderne, mai eficiente și să le scoatem din starea de subfinanțare. Pentru asta lupt zi de zi.

Alocarea bugetară din bugetul de stat pe 2021:
– Pe fonduri europene: 8 mld lei – creștere de la 6,2 mld lei în 2020; o alocare suficientă și o vom folosi.
– Pe fonduri naționale: 6,3 mld lei – SCĂDERE DE 10% de la 7,1 mld lei în 2020 – INSUFICIENT; ar trebui MAI MULTE fonduri ca în 2020, în condițiile în care datoriile făcute în 2020 au fost rostogolite în 2021, avem plăți one-time din trecut (sentințe judecătorești) și efectul pandemiei asupra veniturilor în Transporturi a continuat.
– Am discutat cu premierul la alcătuirea bugetului în februarie că vom compensa deficitul pe fonduri naționale la prima rectificare; am reluat această discuția de atunci în cadrul mai multor întâlniri.

Context economic:
– Companiile din domeniul feroviar și de metrou au fost preluate cu mari pierderi și datorii la sfârșitul anului 2020.
– Spre ex., CFR Călători înregistra 490 mil. lei datorii și 460 mil lei eșalonări ale datoriilor la bugetul de stat și la bănci comerciale, Metrorex înregistra datorii de 370 mil lei la sfârșitul lui 2020 ș.a.m.d.
– Am depus mari eforturi și de la minister și cu conducerile companiilor pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor și am reușit să echilibrăm situația, dar este nevoie de o injecție de capital în contul datoriilor istorice.


Sistemul feroviar:

– A fost subfinanțat și decapitalizat zeci de ani.
– În 2020 și 2021 a primit lovitura suplimentară a pandemiei cu pierderile de venituri aferente.
– Orice proces de reformă și restructurare, fără o capitalizare corespunzătoare, rămâne doar o dorință.
– Are nevoie de capitalizare – investiții în echipamente, linii, trenuri și modernizare de procese + stingerea datoriilor istorice.
– Am început acest proces, dar el nu poate funcționa fără finanțare.

Sumele solicitate la rectificarea bugetară acoperă, printre altele:
– Creșterea alocărilor pentru întreținerea infrastructurii rutiere și feroviare. Am făcut record de absorbție anul acesta și pe întreținere.

Consecința eventualei nealocări: frânarea programului de asfaltări, marcaje, reparații ale drumurilor, precum și a celor de înlocuire la rând (reînnoire) la calea ferată.

– Plata reducerilor legale la transportul cu trenul și metrou pentru elevi, pensionari, veterani. Suma alocată la începutul anului de 350 de mil de lei este insuficientă. În 2019 s-au plătit 685 mil lei, iar în 2020 s-au plătit 450 mil lei (an de pandemie cu lockdown).
Consecința eventualei nealocări: pagubă de sute de milioane în bugetul CFR Călători și al celorlalți operatori privați, care au acordat conform legii aceste reduceri. Poate duce inclusiv la intrarea în incapacitate de plată.
– Plata sentințelor judecătorești pentru proiecte de acum 5-10 ani, titluri defintive, executorii (“claim-uri”).
Consecința eventualei nealocări: poprire pe conturile CNAIR, blocarea programelor de întreținere, blocarea proiectului Lugoj-Deva lot 2 (sector Margina-Holdea/Coșevița, tunelurile “urșilor”).
– Plata ajutoarelor de stat “COVID” cu aprobarea Comisiei Europene pentru pierderile de venituri ale companiilor de transport cauzate de pandemie (astfel de ajutoare a fost acordate în celelalte state membre pentru a compensa pierderile).

Consecința eventualei nealocări: incapacitate de plată în sistemul feroviar, riscuri la plata salariilor, neplata furnizorilor etc.

Am încredere că vom găsi o variantă de rectificare prin care să putem continua reforma și investițiile în Transporturile din România, obiectiv prioritar în programul de guvernare”, încheie ministrul.

Sursa: cotidianul.ro

Abonează-te la newsletter