Analize și opinii

Scrisoare deschisă: blocarea CETA, o șansă pentru democrație!

Domnule președinte Klaus Iohannis, Domnule prim-ministru Dacian Cioloș,

stopceta

Ne aflăm la o răscruce de drumuri pentru politica comercială internațională. Astăzi, mica provincie belgiană, Valonia, a respins [1], în mod democratic, propunerea Comisiei Europene de a semna acordul Acordul Economic și Comercial Cuprinzător cu Canada. În acest moment, România și Uniunea Europeană au responsabilitatea de a-și privi în față proprii cetățeni și a le asculta îngrijorările cu privire la acordurile comerciale de nouă generație. Aceste îngrijorări nu mai pot fi ignorate și nici minimizate, iar ele trebuie să se regăsească în orice tratat negociat cu partenerii Europei.

În ultimul an, am urmărit îndeaproape dezabaterile privind CETA și TTIP. Oficiali europeni din Europa nu au ezitat să-și arate preocuparea față de prevederile CETA. Ministrul polonez al agriculturii, Krzysztof Jurgiel, a vorbit despre capitolul Agricultură și cum acesta va afecta țăranii polonezi. Prim-ministrul austriac, Christian Kern a criticat posibilitatea aplicării provizorii a ICS, un nou sistem juridic, deschis corporațiilor străine dar nu și investitorilor sau antreprenorilor naționali [2]. În tot acest timp, România a avut o singură obiecție: aceea privind vizele cu Canada. Într-adevăr, libera circulație este esențială în contextul unui tratat comercial, însă rămâne o referire punctuală, tehnică și nu una de conținut. Și în acest caz însă, Canada a condiționat ridicarea vizelor de semnarea CETA, ceea ce nu s-a întâmplat.

Ne-am întrebat totuși, în tot acest timp, de ce România nu a realizat un studiu de fundamentare privind impactul CETA asupra economiei țării noastre. Răspunsul a întârziat să apară, cu toate că posibilele efecte negative ale unor prevederi din tratate sunt perfect previzibile. De exemplu, sistemul de soluționare a disputelor între state și investitori (ISDS/ ICS), prevăzut și de CETA, și-a arătat deja efectul nefast asupra bugetului național. Din cauza clauzelor ISDS existente deja în tratate bilaterale semnate de statul român, am fost obligați să plătim 183 de milioane de euro fraților Micula [3]. Suma reprezintă echivalentul a 38.491 de salarii anuale de asistentă medicală.

Un alt caz binecunoscut este arbitrajul internațional pe tema Roșia Montană. Gabriel Resources, titularul proiectului minier, a inițiat în iulie 2015 un arbitraj la Curtea de la Washington. Compania a declarat presei canadiene în 2013 că va solicita despăgubiri de patru miliarde dolari pentru cheltuielile presupuse pe care le-ar fi efectuat şi pentru „veniturile estimate”.

În contextul în care obiecțiile regiunii belgiene sunt respectate, semnarea CETA, planificată pentru săptămâna aceasta, va fi, cel mai probabil, anulată. Această stare de fapt vine la doar o lună după anunțul făcut de Sigmar Gabriel potrivit căruia „negocierile privind TTIP, acordul propus cu SUA, a eșuat” [4]. Uniunea Europeană, cel mai mare bloc comercial din lume, este, pentru a doua oară în decurs de doar câteva luni, în fața unei provocări extraordinare, fiind în situația de a nu mai putea ignora criticile aduse noii generații de tratate comerciale negociate cu partenerii săi.

Această stare de fapt a generat numeroase opinii care propagă o stare de anxietate privind viitorul Uniunii Europene. Considerăm că acest moment trebuie privit drept o oportunitate unică pentru ca UE să preia inițiativa pentru crearea de noi regimuri comerciale care să fie benefice pentru oameni și mediul înconjurător.

Opoziția față de CETA și TTIP a fost fără precedent în istoria Uniunii Europene. Milioane de oameni de pe întregul continent și-au exprimat îngrijorările, inclusiv avocați [5], cadre universitare [6], partide politice, autorități locale și organizațiile societății civile. Deși multe guverne și-au exprimat, de asemenea, rezerve cu privire la CETA, numai valonii au arătat cartonașul roșu. Parlamentul valon a făcut mai mult decât majoritatea celorlaltor guverne și parlamente din UE: a analizat textul CETA și a dezbătut avantajele și dezavantajele unui astfel de acord, înainte de a lua o poziție oficială. Aceasta a fost trimisă Uniunii Europene în mai 2016, fără a primi însă un răspuns.

D-le Iohannis, d-le Cioloș, vă solicităm în mod respectuos, să profitați la maxim de acest moment istoric și să solicitați, în numele României, redeschiderea negocierilor privind CETA și eliminarea capitolului Investiții din tratat, astfel încât drepturile corporațiilor să nu fie mai presus de cele ale cetățenilor.

Considerăm că este timpul pentru o nouă politică comercială a Uniunii Europene și a guvernelor naționale, care să fie acceptabilă pentru cetățeni, să se realizeze în mod transparent și să răspundă provocărilor lumii în care trăim. O nouă politică comercială ar trebui să contribuie la reducerea inegalităților, eliminarea schemelor de optimizare fiscală, stoparea distrugerii biodiversității și prevenirea schimbărilor climatice. Aceasta ar trebui să consolideze democrațiile europene și să nu permită reunirea întregii puteri în mâinile negociatorilor comerciali și a marilor afaceri.

În același timp considerăm că dezbaterea pe marginea acestor tratate comerciale ar trebui marcată de argumente valabile și raționale, iar autoritățile guvernamentale ar trebui să dea dovadă de maturitate atunci când le sunt adresate critici din partea societății civile. Deși mai multe mii de cetățeni au adresat numeroase îngrijorări prin mai multe petiții, scrisori deschise sau luări de poziție, niciodată nu am primit răspunsuri satisfăcătoare din partea Guvernului. Mai mult, în discursul public nici una din temerile valide ale cetățenilor nu a fost adresată. Oficialii români s-au limitat la a repeta subiecte de ordin conspirativ sau denotând o analiză geopolitică superficială și ignorând total substanța argumentelor invocate de cetățeni.

Cu respect,

Luminița Dejeu, Campaigner comunitatea de-clic.ro

Sursa: De-clic

Abonează-te la newsletter