Recent, în Perugia, Italia, filosofului Mircea Arman i-a fost conferit Premiul pentru cea mai bună carte străină publicată în anul 2021, pentru volumul La struttura delľ immaginativo umano, apărut la Morlacchi Editore U.P. în colecția Collana Zetema di ricerca filosofica.
Lucrarea a fost foarte bine primită în Peninsulă, încă de la transmiterea manuscrisului suscitând interesul universitarilor de filosofie de la Universitatea din Perugia. Prof.univ.dr. Gaetano Mollo, Ordinarius la Catedra de filosofie a acestei universități, a însoțit volumul cu un amplu text introductiv, după ce lucrarea a fost revizuită inter pares de o comisie universitară, fără să i se aducă observații.
Volumul este o traducere în limba italiană, de Alexandru Cristian Damian, a lucrării semnate de Mircea Arman, Eseu asupra structurii imaginativului uman, publicată de Editura Tribuna în 2020. Este primul volum din seria celor trei, apărute până acum (pe lângă titlul deja amintit, au mai fost publicate în 2022, tot la Editura Tribuna, Eșecul gândirii calculatoare și reafirmarea metafizicii, respectiv Între spirit și spadă), care tratează și dezvoltă conceptul adus ca noutate absolută în filosofia mondială de către Mircea Arman, și anume imaginativul poietic rațional aprioric, care, spune filosoful, este „capacitatea specifică doar omului de a crea lumi posibile ex nihilo”.
Atuul indiscutabil al cărții, de a aduce în domeniu o noutate absolută, l-a determinat pe profesorul Mollo, de la Universitatea din Perugia, să afirme că: „Acest volum prezintă un important excursus al întrebărilor esențiale despre originea gândirii și despre sensul adevărului care pleacă de la gândirea vechilor greci până la gânditorii contemporani.[…] Pentru toate acestea «imaginativul este posibilitate, în potențialitatea sa, dar este și actualitate, în necesitatea sa. Este fundamentul oricărei entități posibile.»[…] Cu această carte a sa, Mircea Arman ne cheamă din nou la nevoia de înțelegere a esenței Ființei ca Adevăr și a valorii sinelui ca deplină realizare a ființei umane.[…] Considerațiile lui Arman, în această privință, ne fac să medităm asupra […] nevoii de recuperare a filosofiei, care trebuie înțeleasă nu doar ca o simplă «gândire calculatoare» ci ca o «theorie a adevărului»”.
Pe marginea volumelor lui Mircea Arman s-au scris și publicat, de-a lungul anilor, numeroase comentarii. Printre cele mai recente aprecieri asupra conceptului dezvoltat de filosof amintim pe aceea a profesorului universitar Nicolae Iuga, conform căreia: „cel mai important concept filosofic nou, care se conturează în ultimele decenii în plan european, este acela al imaginativului poietic apriori și îi aparține filosofului român Mircea Arman”; sau a criticului, scriitorului și profesorului universitar Adrian Lesenciuc, care spune că: „Mircea Arman, discipol al lui Anton Dumitriu și autor a peste zece lucrări de filozofie, este unul dintre cei mai consecvenți și consistenți filosofi actuali.[…] filosoful clujean a propus o lucrare inedită din multiple puncte de vedere (tematic, stilistic, ca organizare a conținuturilor în jurul unor concepte filosofice ordonatoare), intitulată Eseu asupra structurii imaginativului uman. […] Mircea Arman are curajul să propună, prin noua lucrare, un concept ordonator, organizator al conținuturilor, un construct intelectual care îndeplinește rolul atractorilor din modelele dinamice ale haosului, stabilind (prefigurând, conturând) comportarea unui sistem sau constituind un centru de atracție pentru respectivul sistem. Într-un spațiu cultural în care prin termenul filozofie românească se înțelege mai degrabă o Weltanschauung românească – un sistem haotic, dezorganizat, supus diferitelor tipuri de perturbații din exterior – Mircea Arman își asumă lansarea unui concept-atractor intitulat capacitate imaginativă, în măsură să explice funcțiunile creative pe alte coordonate decât cele ale imaginației, capabil să dea seama de puterea de a crea ex nihilo”.
Reamintim că Mircea Arman, personalitate culturală de o mare anvergură, s-a impus în filosofia actuală prin consistența și consecvența operei sale, cea mai importantă recunoaștere venind în 2015 din partea Academiei Române, care i-a acordat Premiul „Ion Petrovici” pentru Metafizica greacă, un volum apărut în 2013 la Editura Academiei Române în colaborare cu Editura Tribuna care aduce o viziune nouă, inedită asupra filosofiei grecești. Printre numeroasele lucrări de filozofie publicate de Mircea Arman se numără și Poezia ca adevăr și autenticitate. O cercetare fenomenologică (2004), Despre divin, poetic și filosofic în gândirea preplatonică (2004) sau O istorie critică a metafizicii occidentale, vol. I (2007) și II (2010). De remarcat și traducerea, în colaborare cu Dorin Gabriel Tilinca, a cunoscutei lucrări a lui Martin Heidegger, Sein und Zeit (în românește Ființă și Timp, apărută la Editura Grinta în 2001), precum și intensa corespondență cu marele logician român Anton Dumitriu, al cărui discipol a fost. Din 2013, Mircea Arman conduce Revista Tribuna, sub managementul său istorica publicație devenind cea mai importantă revistă de cultură din România, promovată în străinătate, singura revistă de la noi care are difuzare și abonamente în afara țării.
De asemenea, un aspect deloc de neglijat, la vechea și prestigioasa editură din Perugia, Morlacchi University Press, în decursul istoriei sale, au mai publicat doar doi români: Emil Cioran și Mircea Eliade. Ceea ce face să fie cu atât mai importantă acordarea Premiului pentru cea mai bună carte străină lucrării: La struttura delľ immaginativo umano, sub semnătura lui Mircea Arman.
Autor: Dorin Ardelean
Adauga comentariu