Noi occidentalii am reușit să facem lucrurile cele mai stupide și iresponsabile

Europa este dependenat de gazul si de petrolul rusesc, asta este o fapta. Nu avem cum sa supravietuim fara ele, pentru ca va dura ani pana cand vom achizitiona cantitatea necesara de gaz si de petrol din alte tari. Si Ucraina depinde in mare parte de gazul Rusesc, dincolo de faptul ca veniturile sale erau legate de royalties rusesti pentru pasajul gazului pe teritoriul ucrainean. Ce va face nu știu, poate sa gândește într-adevăr ca va cuceri Moscova. Intre timp Rusia isi va directiona resursele catre alte tari precum India si China la un pret foarte bun (deja s-au semnat primele acroduri). Americanii ne vor vinde gazul lor, dar este gaz lichefiat, este foarte scump, iar deocamdata producția este si insuficienta, plus ca este și greu de transformat in gaz comun. Acest lucru nu inseamna doar ca, dupa ce se vor termina stock-urile noastre, gazul va fi foarte putin si extrem de scump, ci inseamna și faptul ca viata de zi cu zi va fi extrem de afectata, iar sistemul productiv va colapsa din cauza costurilor si din cauza imposibilitatii de a fi in competiție cu tari precum China si India, care vor fi si mai avantajate pe piata internationala. Nu numai atat, americanii tocmai au stabilit ca fiecare țara NATO este obligata sa-si ridice cheltuiala pentru apărare la 2% din propriul PIB, lucru care se traduce in faptul ca miliarde de euro nu vor mai fi destinate educatiei, cerctetarii, statului social, ci armelor. Si de unde cumparam armele? Stiti deja raspunsul. Daca lucrurile continua asa, ne asteapta cea mai teribila criza din epoca moderna. Nu intelegem acest lucru doar pentru ca in ziua de astazi suntem setati sa traim fara sa ne gandim la consecințele acțiunilor noastre, traim iresponsabil si fara grija pentru ziua de maine.

Mi se spune ca acest lucru, criza gazului etc. se intampla din cauza razboiului lui Putin. Nu, imi pare rau, NOI am ales sa actionam iresponsabil prin politici sinucigase. Războiul este doar contextul. Nu este primul razboi din istorie, si nu mi se pare ca alteori am ajuns la asa ceva. Ucraina merita aparata, dar nu prin arme si demersuri dementiale prin care ne ingroapam singuri. Mai este si altceva: Ucraina nu e nici in NATO, nici in UE, iar multe Constitutii ale tarilor europene nu degeaba permit folosirea armelor doar in caz de atac, dar de atac impotriva tarii respective, nu de atac impotriva unei tari terte!!! Cei care au scris acele Constitutii erau oameni intelepti, dar noua nu ne trebuie aceasi inteligenta pentru a le incalca. Sunt cinic? Eu cred ca cei mai cinici sunt cei care nu inteleg ca aceste doua actiuni (a furniza arme si a aplica sanctiuni) ne afecteaza doar pe noi, nu ii afectează pe rusi, nici pe americani, nici pe chinezi, si nici măcar nu ajuta cauza ucrainena cu nimic. Nimic. Din contra.

Asa ca eu nu sunt nici cinic, nici fricos, nici troll rus, dar vreau sa fiu rational, logic si mai putin ipocrit. Stiti ce mi se pare, in schimb, trist si cinic?

Faptul ca pe langa agresiunea ruseasca a Ucrainei, lucrul cel mai odios in acest razboi este manipularea totala a ucrainenilor din partea occidentalilor.

Ucrainenii au ajuns sa fie victime de doua ori: agresati si distrusi de catre rusi si folositi ca idioti utili de catre noi occidentalii.

Acesta este un razboi intre America si Rusia, altfel s-ar fi terminat in 24 de ore, sau nici macar nu ar fi inceput. Este un razboi comod pentru cele doua mari puteri, pentru ca se desfasoara pe un teritoriu tert (desi lipit de Rusia). In același timp, este cel mai convenabil razboi pentru Statele Unite: armele sunt cele occidentale, dar cei care mor sunt ucrainenii. Foarte comod. Razboiul perfect. Saracii ucraineni, dupa ani de zile de indoctrinare nationalista, in care au fost mintiti ca vor fi aparati atunci cand Rusia se va “trezi”, se alfa acum intr-o tara distrusa, in fata unei catastrofe umanitare uriase si impovarati sa faca “munca murdara” pe care acum sunt obligati sa o faca.

Iar noi occidentali ce facem? Suntem oare implicati zilnic in gazduirea negocierilor de pace? Ne intalnim zilnic cu Putin?

Organizam conferinte de pace, asa cum ar fi normal? Se spune ca Putin nu vrea. Insa nici macar nu am incercat. In schimb, eu vad ca rusii se intalnesc cu ucrainenii, dar o fac in prezenta lui Erdogan sau cu medierea chinezilor, adica noi europeni ne asteptam ca solutia democratica sa fie sugerata de doua tari care democratice nu sunt, China si Turcia. Asa a ajuns Europa.

Singurul lucru pe care suntem capabili sa-l facem este sa le cantam in struna ucrainenilor: “veti castiga, suntem cu voi, rezistati (adica mergeti sa va sacrificati)”, continuand sa ii mintim si sa ii manipulam.

Le spunem fara rusine ca rusii sunt pe cale sa piarda. Am inventat povestea conform careia rusii se gandeau la un razboi fulger, aceasta minciuna ne permite sa le spunem ucrainenilor ca rusii au esuat, motivul pentru care ei chiar au sanse sa castige, poate vor ajunge chiar sa cucereasca Rusia intr-un final. Frumos. Sunt doar povesti, absurde si iresponsabile, bazate pe nimic. Noi nu stim nimic. Sau cineva stie ce anume gandeste Putin? Daca cineva stia acest lucru, putea sa vorbeasca din timp. Ma indoiesc. Iar care este situatia in teatrul de lupta? Este de ajuns sa va deranjati sa ascultati orice general occidental intervievat, orice analist de razboi (ma refer la oamenii care cu asta se ocupa in viata), si veti intelege ca Rusia niciodata nu a gandit un razboi fulger, veti alfa ca un razboi fulger se organizeaza in mod complet diferit. Rusia se misca neelegant, dar nu suntem la un concurs de dans aici. Rusia stie ce este un razboi, pentru ca cu asta se ocupa. Rusia nu se grabeste, isi testeaza si ea capacitatea belica, nici macar nu si-a trimis oamenii experimentati, nu a folosit nici macar 1% din potentialul de distrugere (nu din cel tactic). Și tot a distrus in doar câteva săptămâni jumatate de țara. Nu uitam ca vorbim de Rusia, care are poate cel mai mare arsenal din lume (in cel mai “rău” caz e pe locul 2). Daca ar fi vrut doar sa câștige războiul, Rusia ar fi operat ca in Cecenia sau Siria, ar fi folosit un “carpet bombing” si arme interzise pe scara larga. Asta este situatia, DIN PACATE.

Dar naratiunea noastra occidentala cinica si falsa este: “Vedeti? Rusii sunt slabi, au esuat, iată ca se retrag, iar acest lucru se intampla pentru ca va umplem de arme, asadar urmeaza sa va dam si mai multe arme, nu doar sa va aparati, ci sa si contratactati”. Pentru ca despre asta este vorba acum. De ce oare credeti ca Johnson a ajuns in Ucraina astazi? La inceput au fost niste munitii si veste anti-glont, apoi niste mitraliere, apoi niste rachete javelin, apoi englezii au minat apele coastei in fata Odesei, iar acum am ajuns la tancuri și la arme ofensive. Împotriva Rusiei, ne dam seama? Intre timp opinia publica este pregatita, domesticita, plina de ura dupa ce presa ne arata in mod cinic tot felul de masacre care se petrec acolo, unele adevarate, unele nu se stie, de parca ceea ce nu se vede este mai putin crud, de parca daca nu ne aratau ei, am fi crezut ca un razboi este o intalnire romantica in oras. Vom ajunge sa fim asa plini de indignare si de ura, incat vom cere noi sa fim aruncati in aer cu bomba atomica.

Dar asa cum spuneam, pentru unii care stau la 10.000 km de distanta si care nu depind de gazul rusesc, este cel mai comod război: noi stam aici, in timp ce ucranenii mor pe câmpul de lupta impotriva rusilor cu armele noastre, iar europenii platesc nota de plata. Perfect.

Si cu Putin ce facem? Intreabarea fireasca ar fi: “daca contratacam nu e periculos? Daca nu negociam, nu va reactiona si mai violent, si de data asta nu doar importiva Ucrainei?” Dar se pare ca pentru noi occidentalii Putin este periculos si nebun doar cand ne convine. Uneori spunem ca trebuie sa-l oprim cu orice mijloc, pentru ca altfel urmeaza sa ne invadeze si pe noi; totodata, alteori ne convine sa spunem: “Ati vazut? Putin nu va ataca niciodata o tara NATO. Putin latra, dar nu musca”. Ce anume sa inteleg? Inteleg ca occidentalii se asteptau ca Putin sa raspunda cu atomica a doua zi dupa ce ucrainenii primeau armele din occident? Daca este asa, atunci eu ma intreb cine este adevaratul nebun aici.

In acest scenariu, se pare ca nu exista un singur grup de idioti utili, ci 2: ceilalti suntem noi, cetatenii europeni. Ne-am trezit cu acest conflict in carca, am renuntat la orice rol diplomatic in acest conflict, iar, daca ceva merge prost (si nu are cum sa nu mearga prost, atat timp ce suntem “doar” intr-un razboi intre puteri atomice), tarile noastre europene sunt primele tinte militare ale Rusiei, fiindca, dincolo de focoase atomice englezesti si frantuzesti, Europa este plina de focoase atomice americane (sa ne gandim ca doar in Italia sunt circa 150). In plus, ca sa fim si cei mai “inteligenti” din lume, am aplicat acele sanctiuni economice despre care vorbeam mai devreme, sanctiuni care, daca am cunoaste un pic istoria, am stii ca nu au fost niciodata folositoare, ba din contra, aplicarea lor deja ii fac pe rusii si mai uniti in jurul liderului lor carismatic, dincolo de faptul ca, in primul rand, ne vor distruge pe noi. Europa pierde tot și o face in mod conștient. Apoi ne intrebam de ce lumea nu ma vrea sa fie in UE și de ce miscarile naționaliste câștiga consens (cele care sunt rele atunci când ne critica pe noi, dar sunt mereu de folos in cheie anti-rusa).

In aceasta situație ce fac politicenii nostri precum premierul Italiei Mario Draghi? Ne spun cu nonsalanta: “Preferati sa fie pace, sau preferați sa tineti deschis caloriferul si aerul conditionat?” Poftim? Dementialitati la nivel inalt. De parca ar fi doar vorba de un calorifer si nu de intregul sistem productiv si social european. De parca a ne petrece urmatoarele ierni in frig ar insemna automat “pacea in Ucraina”. Pe bune? Haideti sa scoatem frigiderul din priza, poate vom avea pace in Yemen. Haideti sa renuntam sa facem dus, poate va fi pace in Palestina.

Cat despre a trimite arme, acest lucru nu inseamna nicidecum sa-l opresti pe Putin. Pentru el acesta nu este un razboi ca celelalte, il considera ceva vital. Rusii nu se gandesc ca noi, au un anume spirit de abnegatie, se gandesc la rolul Rusiei in istorie, nu vor permite niciodata ca americanii sa se opreasca acolo unde deja au pus piciorul, nu vor permite niciodata ca regiuni rusofone sa fie obligate in continuare sa foloseasca o alta limba decat rusa, nu vor permite niciodata ca Rusia sa fie umilita, mai ales tocmai la ei “acasa”. Asa gandeste Putin, asa gandesc rusii. Dar noi nu vrem sa auzim nimic, nu vrem sa intelegem, nu vrem sa negociem, nu vrem sa oprim escaladarea… noi doar vrem sa trimitem arme. De ce? Ca sa evitam masacrele civililor? Nu, masacrele se vor inmulti. Dacă dam armele civililor, atunci este clar ca civilii vor deveni tinte militare. A fi militar este o profesie, nu dai o arma unui civil in acest context. E ceva criminal. Desi inteleg ca intr-o lume in care oricine poate sa fie astazi epidemiolog si maine expert in strategii de razboi, e usor sa gandim ca si oricine poate sa imbrace o arma impotriva unor soldati profesionisti. Dar: “ucrainenii au dreptul sa se apere”, mi se spune. Da, dar nu cu armele mele, pentru ca ele vor provoca si mai multe tragedii. Ucrainenii trebuie aparati prin diplomatie, ajutoare umanitare, financiare si politici responsabile.

Dar acum situatia este si mai rea. Daca armele furnizate nu mai sunt doar cele de aparare, ci sunt si cele ofensive, atunci inseamna ca tu, occident, ai mintit: nu ai trimis arme pentru ca ai vrut ca Ucraina sa ajunga la masa negocierii avand o marja de manevra mai mare, ci vrei sa incepi un razboi diferit, care va dura ani, poate zeci de ani, un razboi care oricand poate declansa un conflict global si nimicitor. Astazi Moscova a declarat ca, din cauza armelor date ucrainenilor, este posibil un conflict direct SUA-Rusia (era de asteptat), folosesc cuvantul “direct” pentru ca el, asa cum am mai zis, este deja un conflict SUA-Rusia. Dar noi suntem precum sfantul Toma necredinciosul: nu credem pana nu vedem, nu e asa? Numai, ca de data asta, ne va costa scump sa ajungem sa “vedem”. Atunci ce anume credem noi? Care credem ca va fi, oare, momentul de cotitura pentru o tara ca Rusia, daca nu acel moment in care cel le care il consideri “fratele tău mai mic care greseste” este inarmat impotriva ta de catre dusmanul tau istoric?

Astazi s-au intalnit la Moscova ambasadorul Chinei si cel al Italiei. China a declarat: “Fiti atenti, Rusia stie cum sa fie periculoasa. Nu vom mai tolera hegemonia americana”. China nu e un mascarici in politica, trebuie luata in serios atunci cand spune ceva de acest gen.

Ceea ce facem acum noi occidentali este sa pregatim terenul unui conflict modial, de data asta atomic, parcurgand exact acei pasi care intotdeauna au condus la conflicte majore: pasii cursei inarmarii.

Pregatim un razboi global pentru generatiile actuale si mai ales pentru cele viitoare. Nu credeti intr-un conflict atomic? Sunteti naivi sau orbi. E de ajuns un mic incident la o granița unde trec armele noastre destinate ucrainenilor: Rusia, in încercarea de a lovi convioaiele, lovește pamantul unei tati NATO. Unii abia așteaptă acest lucru. Iată escaladarea. Insa, dincolo de toate, chiar si in cazul in care nu se va ajunge acolo, ce fel de lume vrem sa construim? Da, am inteles, e vina lui Putin, da, dar Putin este doar UNUL dintre actori, iar dezastrele adevarate nu se fac de unul singur, dezastrele pot fi incepute de unul singur, dar rezultatul lor depinde de mai multi. Pe Putin nu il dam jos decat cu un razboi atomic, asta vrem? Atunci murim cu totii. Ce anume sa speram, ca va fi defenestrat? Slabe sanse. Si, chiar daca acest lucru s-ar întâmpla, suntem siguri ca cel care va veni dupa el va fi mai “agreat” de noi? Nu mi se pare ca cei care au venit dupa Gheddafi sau Saddam au fost mai buni. Se spune ca oricine va fi mai bun decat Putin? Ati uitat ca, timp de 22 de ani, Putin le-a convenit tuturor, toata lumea a facut afaceri cu el, iar el ne-a garantat stabilitatea de care aveam nevoie pentru business-ul nostru. Atunci nu ne-a interesat nimic altceva in afara de asta, insa acum ne trezim virgini. Tocmai acum. Suntem campioni in a amesteca planurile, cel economic, cel strategic, cel comercial, cel umanitar, cel democratic, in functie de cum ne convine pe moment. Adevaratii campioni ai ipocriziei. Dintr-odata Putin a devenit “nebun”. Dar, dacă este asa, atunci cu atat mai mult ar trebui sa avem grija.

Trebuie sa ne oprim sa alimentam conflictul, sa ne oprim in a furniza armele. Este nevoie sa promovam pacea, asa cum au facut in trecut politicienii mult mai intelepti decat cei actuali, trebuie sa stim cand sa ne oprim, sa stim care sunt interesele noastre, care sunt cele ale ucrainenilor si interesele intregii lumi. Acest razboi a distrus Ucraina deja, urmeaza in curand sa ne afecteze si pe noi, dar nici nu putem sa anticipam in ce măsura.

Suportul militar dat Ucrainei nu este nici rational, nici intelept, nici etic, produce doar mai multa distrugere si disperare. Europa trebuie sa fie protagonista proceselor de pace, nu sa fie o tinta, nu sa fie un idiot util oarecare, nu sa ia parte unui razboi care nu a fost creat de noi si pe care nu il putem opri decat prin politica, diplomatia si strategia. Nici lui Putin nu ii convine acest razboi. Acest război poate fi oprit ca orice alt razboi. Iar Putin poate fi dezamorsat cu strategii si competente diplomatice. Dacă nu stim sa facem acest lucru, atunci avem noi o problema, este dovada ca nu contam nimic, si ar fi momentul sa incepem sa fim protagoniști, nu sa traim in umbra altora.

Europa nu a cautat pacea niciodata in cadrul acestui conflict. A inceput din prima zi sa vorbeasca despre arme si despre răzbunare, eliminand din prima orice ipoteza de pace. Europa ar fi trebuit sa se sesizeze de mult in legatura cu ceea ce americanii si englezii planificau in Ucraina umpland-o de arme. Iar in legatura cu Putin, era necesar sa il controlam din timp. Acum rolul nostru natural ar fi cel de a ghida procesul de pace, sa incercam mai degrabă acest lucru cu orice mijloc, inainte de a încerca cu orice mijloc sa-l invingem pe Putin pe plan militar. Insa aliații nostri ne-au interzis sa avem orice initiativa: faptic nu avem nicio suveranitate. Nici ca tari, nici ca popoare. Sa ne gândim ca in Italia, de pilda, desi 60% din populația țării este împotriva furnizării armelor și nu agrează felul in care guvernul gestionează situația, nu exista in parlament niciun partid care sa facă opoziție.

Interesele americane nu coincid in totalitate cu cele ale Europei: America apara poporul american, noi ce fel de Comunitate vrem sa fim daca nu aparam poporul european? Noi europeni nu ne dorim un conflict in casa. Atunci de ce facem orice ca sa-l alimentam? Trebuie sa avem o politica autonoma, in contextul atlantic cu siguranta, dar o politica autonoma, nu de sluga. De asemenea Zelensky trebuie sa inteleaga ca nu el ne dicteaza agenda, dacă vrea pacea si ajutorul Europei, atunci el este cel care trebuie sa ne asculte, nu noi pe el. In schimb, daca vrea sa ne tareasca intr-un conflict global, atunci, dincolo de ajutoare umanitare, este nevoie sa alfe ca noi europeni nu suntem adepti misticii sacrificiului final doar ca sa-l omoram pe Putin. De asemenea sa ii arătam lui Putin ca pentru a avea o Rusia sigura, bogata si mareata, este necesar sa ne trateze ca pe o mare putere. Din acest motiv trebuie sa fim o mare putere, iar primul pas in acest sens este sa ne gândim la interesele europenilor, asa cum fac ceilalti, și sa garantam securitatea pe teritoriul european. Daca Europa ar fi fost un actor adevarat, Putin nu ar fi inceput aceasta nebunie, nici macar nu am fi permis sa fie create conditiile crizei, pe Putin am fi stiut sa-l gestionam, sa-l “continem”, sa pastram pacea asa cum unii au reusit sa faca pana acum.

O negociere nu inseamna sa te predai.

Teritoriile se castiga si se pierd, concesiile nu sunt pentru totdeauna, tratatele se modifica, insa pe morti nu ii putem resuscita. Nu stim ce anume vom reuși sa negociam pana nu incepem sa o facem si pana nu vrem sa o facem cu adevarat. Trebuie sa impunem negocieri, nu arme. Pacea nu este rezultatul conflictului, este o alegere, si nu e adevarat cu unii o vor si altii nu, depinde de noi sa stim sa creem conditiile necesare.