Analize și opinii

Gheorghe Piperea: „Pe mine, sincer, mă enervează leadership-ul olandez, pentru ipocrizie”

Pe mine, sincer, mă enervează leadership-ul olandez, pentru ipocrizie. În planul corupției, al “optimizării” fiscale, al progresismului ipocrit și al corporatismului nociv “șăfii” la olandezi sunt cu mult “înaintea” noastră.
Dar olandezii sunt oameni de invidiat. Nu numai că sunt obsedați de sport și sănătate, ci și pentru că au schimbat mereu viitorul, într-o manieră aparent imposibilă. Aici e frig mereu, vremea e sumbră, spațiile sunt mici. Vântul bate de te ia pe sus. În plus, Olanda e un teritoriu sub nivelul mării. Apa năvălește de peste tot și se acumulează mereu, ca într-o găleată. Cu toate acestea, prin sisteme de canalizare și îndiguiri, olandezii au știut, de vreo 8 sute de ani încoace, să transforme acest dezavantaj în atuu-uri majore. Orașele lor sunt replici ale Veneției, dar mult mai vivante. Sunt pline de canale inteligent ordonate și puse în valoare urbanistic și comercial. Agricultura lor nu are nevoie de ploi și irigații – apa e la doi pași. Au fost mereu o mare putere navală, deși au ieșire de doi coți la Marea Nordului. Au fost mereu o zonă a libertății (minus perioada plandemiei, care a fost o nebunie colectivă globală mai gravă decăt tulipmania de acum 400 de ani, petrecută, desigur, în Olanda) și a culturii. Și au un fotbal foarte bun, deși nu am ținut niciodată cu Olanda (nu țin nici cu Germania, dar nu mai spuneți nimănui, e secret).
Olanda, fraților, e proba faptului că nu există un singur viitor. Există tot atâtea “viitoruri” câte alegem să fie.
Hai Liberare!