Analize și opinii

Lucian Sarbu: Am impresia că încetul cu încetul Putin transferă conducerea „operațiunii speciale”

Conform unui canal în limba engleză, „Battlefield Insights”, bombardamentele fără precedent de azi lansate de ruși împotriva Ucrainei „sunt fără îndoială opera noului comandant al operațiunii speciale, gen. Surovikin”.
Gen. Surovikin e un tip cu mutră de buldog, genul cu care nu vrei să ai de-a face nici la bloc, ca vecin, nici profesional, indiferent în ce job ai fi. Cei care îl cunosc zic că intensitatea bombardamentelor este „conformă cu stilul cu care s-a făcut remarcat în Siria”.
Am impresia că încetul cu încetul Putin transferă conducerea „operațiunii speciale” din mâinile molcuțe ale diplomaților de carieră spre pumnii încordați ai durilor. Într-un fel, Putin își recunoaște înfrângerea, însă nu e o înfrângere în sensul în care ar fi dorit-o Occidentul. Am zis de mai multă vreme: rușii l-au avut mai întâi pe Gorbaciov, care i-a pupat în fund pe occidentali, și s-au trezit cu țara dezmembrată. A venit apoi Elțîn, care a pus stop descompunerii țării, dar în rest i-a luat cu lugu-lugu pe americani, consilieri occidentali, nu’ș ce, se hlizea cu Clinton, și s-au trezit într-un rahat cât casa, nu mai aveau nici după ce bea apă. În fine, a venit și Putin, ăsta a luat o mutră de om serios, gata cu descompunerea țării, gata cu descompunerea economiei, dar din „partenerii noștri” nu-i scotea pe occidentali, „să vedem, să discutăm”, diplomație, interese, „respect reciproc”. Și s-au trezit sancționați pe toate părțile, și la un pas să aibă rachete nucleare în chiloți. Cu fitilul aprins băgat în ele.
Tocmai de aceea, cine crede că viitorul conducător al Rusiei va fi unul ca Navalnîi (acesta fiind, oricum, un nimeni în Rusia conform relatărilor tuturor oamenilor care cunosc bine realitatea de acolo) se autoiluzionează. După Putin, dacă Putin nu va reuși să le dovedească rușilor că diplomația funcționează în discuțiile cu occidentalii – și, din păcate, se pare că nu le poate dovedi – nu va putea veni la putere decât un Surovikin d-ăsta cu față, și mai mult ca sigur și creier, de buldog.
Autor: Lucian Sarbu