Analize și opinii

Gheorghe Piperea: „Hai liberare?”

Potrivit dicționarelor medicale și dicționarului explicativ al limbii române, paranoia este o boală mintală (psihică) manifestată prin lipsă de logică în gândire, prin idei delirante fixe, prin susceptibilitate și orgoliu exagerat, prin halucinații, neîncredere în semeni și falsitate a judecății. Este o formă de nebunie care poate prezenta caracteristicile unui delir sistematic (de grandoare, de persecuție, de gelozie etc.) sau ale unui delir cronic de interpretare, sistematizat, cu conservarea aparentă a clarității logicii și gândirii.
De regulă, paranoia decurge din complexul mesianic și din megalomanie.
Complexul mesianic este convingerea proprie, împinsă până la delir, că subiectul este destinat să fie salvatorul omenirii și că mântuirea adusă de el pe Pământ merită sacrificiul celor care nu se supun directivelor sale.
O persoană cu complexul de dumnezeu refuză să admită posibilitatea erorii sau eșecului, chiar și în fața unor dovezi irefutabile. De asemenea, persoana cu un asemenea complex este extrem de dogmatică în ceea ce privește părerile sale, obișnuind să vorbească despre opiniile sale personale ca despre precepte biblice față de care orice dubiu devine o cumplită și aspru pedepsibilă erezie. O persoană cu un astfel de complex este insensibilă în raport valorile și convențiile societății contemporane sieși, incapabilă de empatie cu „ereticii” și în continuă căutare de privilegii și imunități, „cuvenite” staturii sale de auto-proclamat supra-om.
Imaginați-vă ce înseamnă să ai un asemenea subiect în 12 poziții de șef al diverselor instituții de stat, comisii, consilii și departamente. Imaginiță-vă ce înseamnă să ai un astfel de subiect în poziția de „comandant al acțiunii”, care are dreptul de a închide orașe, de a opri accesul la spitale a milioane de oameni, de a cheltui fără transparență și verificare ante- sau postfactum miliarde de euro sau de a permite, după bunul plac, reuniuni pe stadioane de 75 de mii de inși sau congrese în spații închise, cu 5000 de oameni. Sau nu vă mai imaginați deloc. Aveți deja un astfel de subiect, în plină putere, care devine din ce în ce mai mare și mai intimidantă pe măsură ce lumea noastră mica, infricoșată, este lovită de nenorociri, stând fără reacție în colivia în care s-a închis pentru a se afla „în siguranță”, sub pulpana smurdificatorului.
Această entitate devine un egregor, care se hrănește cu asemenea nenorociri și care devine din ce în ce mai puternică, pe măsură ce frica noastră se dospește și crește.
Magalomania este ea înșăși o a fecţiune psihiatrică – paci¬enţii cu astfel de afecțiune prezintă iluzii de grandoare, crezând că posedă puteri şi pri¬vilegii ieşite din comun, că sunt, de exemplu, de origine regală sau chiar divină. Megalomania se întâlneşte în schizofrenie, psihoza maniaco-depresivă şi mai rar, într-o formă tar¬divă de sifilis, denumită paralizia generală progresivă, care evoluează spre demenţă.
Vă mai amintiți, desigur:
„nu mă opresc eu din cauza Constituției”, zise smurdificatorul…
Acești auto-caracterizați mântuitori, când ajung în poziții-cheie ale puterii sau ale aparatului de stat, țin neapărat să ne salveze de noi înșine. Pentru acești salvatori, noi suntem agentul patogen, noi suntem virusul. Salvatoriștii de azi chiar au ajuns să creadă în afirmația demențială a lui Nietzsche – omenirea este un concept depășit. Ba chiar și-au pus în program să îl înlocuiască pe Dumnezeu, despre care același Nietzsche ne avertiza că „a murit”. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar teotanatologii secolului XX sunt, în acest moment, depășiți numeric, financiar și ideatic de progresiștii salvatoriști, care ne-au înscris pe calea fără întoarcere a transhumanismului.
Salvatorismul este nimic altceva decât un joc copilăresc, dar mortal (exact la fel cum sunt jocurile din Squid game, că tot el modă serialul corean). Este jocul de-a Dușmanul și Salvatorul. Când nu există creize pentru a „justifica” excepționalismul juridic și economic, sunt inventate. Când nu există dușmani care să „necesite” un salvator (sau pe care să se poată da vina pentru toate nenorocirile cauzate lumii), sunt inventați. Anul trecut erau negaționiștii, conspiraționiștii și teroriștii. Acum sunt anti-vaxerii și „ne-vakseenați”.
Cel mai oribil exemplu de transfer de responsabilitate de la salvator la dușman este filmulețul de pe feisbuc cu persoana incenerată la ATI de la spitalul de infecțioase din Constanța. Nu numai că valul patru este cauzat de „ne-vakseenați”, incendiile de la ATI sunt „opera” lor colectivă. De aceea mor oamenii arși de vii la secțiile de anestezie și terapie intensivă, și nu din cauza improvizației care caracterizează întreaga plandemie, hegemonic și megalomanic condusă de „comandantul acțiunii”. Și nu din cauza stării jalnice în care au fost aduse spitalele și sistemul de intervenții de urgență, în ciuda continentelor de bani (din contribuțiile noastre, ale „ne-vakseenaților”) aruncate din elicopter în aceste sisteme. Și nu din cauza politicii idioate din vară, care a permis persoanelor cu nazzipass să umble brambura peste tot, în timp ce „ne-vakseenații” au fost ținuți legați de glie și în afara țarcului de privilegiați care au fost admiși la dineurile cu proști, pentru că erau „imunizați” – în realitate, aceste persoane devenind super-spreader-ii ai agentului patogen. Bomboana pe colivă – singura, exclusiva, minunata soluție a „imunizării” cu serul experimental impus de „onorabilii” salvatori, nu a putut fi pusă în practică pentru că anit-vaxerii au fost foarte eficienți … De aia peste jumătate din personalul medical (medici și asistente), de ordine publică (polițiști și jandarmi) și de intervenție și situații de urgență (pompieri, lucrători pe ambulanțe) refuză vakseenarea – pentru că au fost foarte persuasive și influenți anti-vaxerii. Adică cele câteva persoane care au ridicat dubii asupra caracterul științific și justificat juridic și moral al vakseenării. Și care au fost supuse tuturor jihadurilor anti-anti-vaxeri de pe feisbuc și de pe net și de la tv. Între timp, o sumedenie de procedure și kituri de medicație care au dat rezultate excelente în tratamentul bolii mileniului au fost ignorate, în favoare vakseenului, pe care cineva trebuie, totuși, să îl vândă, că doar nu a pre-cumpărat degeaba 120 de milioane de doze …
Memento mori – după ce „salvatorul” Ceaușescu a fost executat, în urma unui proces sumar și ilegal, o mulțime de specialiști l-au calificat ca suferind de acest delir mesianic, precum și de paranoia.
Hai liberare?

Autor: Gheorghe Piperea