Secretarul american al Apărării se află într-o vizită neanunțată la Kiev. Lloyd Austin s-a deplasat în Ucraina cu trenul, venind din Polonia, având programate discuții cu oficialii ucraineni despre necesitățile urgente ale armatei.
Este a doua vizită a șefului Pentagonului la Kiev. Prima vizită a avut loc în circumstanțe diferite, în aprilie 2022, atunci când Ucraina începea să primească ajutoare din partea Occidentului, când respingea ofensiva rusă asupra Kievului, când războiul era pe prima pagina a ziarelor, iar aliații europeni urmau exemplul american de a trimite ajutoare militare. Acum, războiul din Ucraina este „războiul vechi”, care atrage atenția mai puțin decât „războiul nou” din Gaza. În Ucraina nu mai avem de-a face cu un război de manevră, cu aliniamente în schimbare continuă, cu mișcări de trupe și contraofensive ce pot lesne atrage atenția publicului și a presei. Războiul de uzură din Ucraina a dus la „oboseala” Vestului, după cum sugerează unii lideri occidentali.
Câteva informații despre contextul vizitei șefului Pentagonului la Kiev sunt relevante pentru situația din Ucraina. Potrivit Financial Times, oficialii ucraineni îi vor cere generalului Austin garouri de calitate pentru răniții de pe front. Președintele Zelenski l-a demis pe comandantul medicilor militari, după mai multe critici venite de pe front. Associated Press relatează despre starea de spirit a militarilor ucraineni care sunt antrenați de instructorii francezi. „Trebuie să rupem toate punțile cu ei, pentru că altfel ne von trezi că ne punem foarte multe întrebări. Când vom afla ca acești militari au murit pe front ne vom întreba ce nu am făcut bine: ‘Trebuia să lucram mai mult la o anumită tactică? Trebuia să insistăm mai mult pe un aspect sau altul?’”, spune unul dintre instructorii francezi. Pe măsură ce se apropie plecarea lor in Ucraina, se observa temerile lor legate de viitorul neîndurător care-i așteaptă”.
În paralel, lucrurile par să se schimbe și pe frontul diplomatic. La o recentă întâlnire în Malta pentru găsirea unei soluții în Ucraina, diplomații europeni și americani au încurajat Kievul să facă concesii Rusiei, iar aceasta este o poziție care contrastează mult cu cea publică, care încurajează obiectivele maximale ale Kievului pentru încheierea unei păci cu Rusia. La jumătatea lunii noiembrie, fostul secretar general NATO Anders Fogh-Rasmussen a propus soluția aderării Ucrainei la NATO fără recuperarea teritoriilor pierdute până acum. Rasmussen sugerează că garanțiile oferite de Articolul 5 al Tratatului NATO ar opri Rusia din încercarea de a mai cuceri noi teritorii, ceea ce arată că fostul oficial NATO consideră că este probabil ca Ucraina să mai piardă teritorii, dacă războiul va continua. Este o propunere similară cu cea făcută de un consilier al actualului secretar general NATO, care a fost însă nevoit să-și retragă afirmațiile și să spună că a fost o eroare de exprimare.
Entuziasmul cu care SUA au susținut Ucraina se reduce și el pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale americane și mai cu seamă pe fondul războiului din Gaza. Președintele Joe Biden a încercat să pună la pachet ajutorul militar pentru Israel cu cel pentru Ucraina, însă majoritatea republicană din Camera Reprezentanților s-a opus până acum, arătând că este mai puțin deschisă la aprobarea unor fonduri mari pentru Ucraina.
Între timp, Rusia pare să mizeze pe această „oboseală” a războiului care se instalează în Occident și pe faptul că Ucraina nu va putea compensa pierderile umane de pe front. Estimările americane arată că Rusia a pierdut pe front un număr două ori mai mare de militari, însă resursele demografice sunt mult mai mari decât ale Ucrainei, iar protestele și revoltele împotriva mobilizării pe care mizau liderii occidentali nu s-au întâmplat. În acest timp, media de vârstă a militarilor ucraineni a crescut la 43 de ani, potrivite Time. Ucraina a reușit să-și creeze un cap de pod pe malul estic al Niprului, în regiunea Herson, un obiectiv militar pe care l-a urmărit luni de zile, însă aceasta victorie încă firavă se întâmplă pe fondul unui război de uzură în care Rusia își întărește permanent pozițiile defensive și începe din nou să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei în pragul iernii.
Până de curând, orice politician și orice publicație occidentală ar fi adus argumente în favoarea deschiderii unor negocieri pentru pace in Ucraina ar fi fost catalogată „pro-Kremlin”. Strategi realiști precum John J. Mearsheimer au fost aproape interziși în presa de mainstream din Occident. Acum însă, The Wall Street Journal scrie că „E timpul să încheiem cu gândirea magică despre înfrângerea Rusiei”. „Liderii occidentali au apelat prea des la gândirea magică – au mizat pe sancțiuni, pe succesul contraofensivei ucrainene sau pe livrarea unor noi arme, pentru a obliga Kremlinul să se așeze la masa negocierilor. Sau au crezut că Putin va fi victima unei lovituri de palat”. „Putin a rezistat în fața celor mai dure acțiuni ale Vestului pentru a schimba soarta războiului și și-a menținut puterea. SUA și aliații trebuie sa recurgă la o alta strategie: îndiguirea”, scrie The Wall Street Journal. „Economia rusă a fost lovită, însă nu este în corzi. Paradoxal, autoritatea lui Putin a fost întărită după rebeliunea eșuată a lui Prigojin, în iunie. Sprijinul popular pentru război rămâne puternic, iar elita care îl susține pe Putin nu s-a scindat”.
„Ca și Israelul, Ucraina își datorează existența livrărilor de arme americane. Însă, în ciuda stegulețelor ucrainene care inundă social media, susținerea pentru Ucraina nu se poate compara cu susținerea publicului american pentru Israel și în special cu susținerea pentru Israel în Congresul SUA. Termenii încheierii războiului vor fi dictați Kievului atât de către Moscova, cât și de către Washington, așa cum s-a întâmplat cu Crimeea, în 2014. Finalul va fi destul de trist; Rusia își va întări pozițiile în Donbas și Crimeea și va obține si teritorii (20% din suprafața Ucrainei) în zone aflate mai la vest, apropiindu-se de Kiev. Ucraina va fi obligată sa abandoneze obiectivul aderării la NATO, chiar dacă SUA își întăresc pozițiile în Estul Europei, în Polonia”, scrie The American Conservative.
Desigur, chemarea la război și eliminarea variantelor în care Ucraina ar face concesii Rusiei nu au dispărut din spațiul public. Dimpotrivă, acesta este în continuare discursul dominant al liderilor din Europa de Est și din Statele Unite. Atlantic Council este oglinda cea mai buna a acestei viziuni, arătând că lumea nu poate avea încredere în Vladimir Putin și că o pace încheiata în termeni acceptabili pentru Rusia nu ar însemna decât un răgaz pentru strângerea rândurilor și începerea unei noi agresiuni asupra Ucrainei. „Ucrainenii au înțeles asta prea bine. Au învățat din propria experiență că în Rusia lui Putin nu poți avea încredere, motiv pentru care se opun oricăror discuții premature pentru pace și spun că a face concesii Kremlinului înseamnă prelungirea agoniei Ucrainei. Toți cei care cer revenirea la masa dialogului ar trebui să fie la fel de realiști în ce privește interpretarea acțiunilor Rusiei. Încetarea focului pare cea mai rapidă cale de a pune capăt vărsării de sânge, însă aceasta este o amăgire. Pentru o pace care să țină, Ucraina trebuie să câștige”, scrie The Atlantic Council.
Da, nimeni nu poate avea încredere în Rusia și în cuvântul lui Putin, scrie The American Conservative, însă la fel stau lucrurile și în cazul Statelor Unite. „America are vechea meteahnă de a se implica în conflicte și apoi să-și piardă interesul. Interpușii noștri par să fie abandonați mereu. În Irak, în Afganistan (fără a mai vorbi despre Vietnam) ceea ce s-a obținut la finalul războiului putea să fie obținut aproape în orice moment de după diminuarea entuziasmului inițial. Este trist că au murit atât de mulți oameni pentru a vedea că pacea se încheie în condițiile actuale”.
Prima vizită la Kiev a lui Lloyd Austin a fost în aprilie 2022, la scurt timp după vizita premierului britanic de atunci, Boris Johnson, care, potrivit fostului premier israelian Naftali Bennett, i-a transmis președintelui Zelenski să nu mai continue negocierile cu Rusia ce se desfășurau atunci la Istanbul, cu scopul de ajunge la o încetare a focului după nici două luni de conflict.
„Așa cum au avertizat toate vocile pro-pace, Ucraina este acum în cea mai proastă situație: să accepte un acord de pace mai prost, după ce au plătit un preț economic și uman uriaș pentru un conflict prelungit. În mod pervers, Kievul a fost adus în această situație de cei care au fost considerați cei mai fervenți susținători ai săi, cei care s-au gândit că războiul este un mod ieftin de a umili Rusia”, spune jurnalistul Branco Marcetic, potrivit responsiblecraft.org.
Preluare: cotidianul.ro
Autor: Călin Marchievici
Adauga comentariu