Alexandru Petria: ”Virusul Navalnîi și plăcile tectonice ale geopoliticii”

Reîntoarcerea în Rusia a lui Alexei Navalnîi seamănă cu o invitație la a-l martiriza. E ca o mutare de șah adresată lui Putin.

Dacă liderul de la Kremlin îl elimină, iese prost. La fel și în varianta în care-l lasă să-și facă jocul.

E aici un amestec de inconștiență, curaj, de nevoie năucitoare de captare a atenției și de sete de putere ieșit parcă din paginile literaturii ruse. Dar pe fundal e și altceva- am urmărit mimica lui Alexei Navalnîi, mișcarea ochilor. E dintr-o familie cu personajul interpretat de Anthony Perkins, în „Psycho”, celebrul film al lui Alfred Hitchcock.

Știu că nu prea există presă serioasă, dar e de-a dreptul criminal să promovezi un instabil, numai fiindcă nu-ți convine cineva sau o superputere.

E cert ca plăcile tectonice ale geopoliticii sunt în mișcare, iar aparențele se suprapun doar câteodată cu adevărul.

În niciun caz, nu m-aș aventura să spun că manifestațiile pro Navalnîi din Rusia sunt acțiuni pentru libertate și democrație, când aceste cuvinte s-au fâsâit inclusiv la Washington.
Navalnîi e un virus introdus pe filieră germană la Moscova, pentru o încercare de resetare a Rusiei, cum a fost Lenin în 1917.

Dacă Kerenski îi împușca pe Lenin și pe bolșevicii care l-au însoțit din exil spre casă, în călătoria cu trenul sigilat oferit de nemți, pentru trădare, istoria avea alte pagini. Dar a fost să fie ca primul virus să-și provoace epidemia.

Pentru România, în eventualitatea că Navalnîi va ajunge la Kremlin, s-ar putea ca timpurile cu Volodea să aibă izul zilelor de vacanță.

Autor: Alexandru Petria

NOTA REDACȚIEI:

Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).

A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.

I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea,

Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, ambele apărute la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este

Timpuri virale. Gânduri pe contrasens  tot la Alexandria Publishing House, în 2020. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.