Analize și opinii

Adriana Stoicescu: „Vă doare în cot de poporul ăsta amărât, oricum.”

„Săvârșitu-s-a! Ultimele bucățele de carne de pe ciolan au fost împărțite. Satisfăcuți, vor trece „la treabă”. Justiția? Nu o vrea nimeni. Nu e profitabilă, nu aduce bani, doar probleme și gâlceavă inutilă. Nu mai bine o lăsăm pe mâinile „băieților”? Doar s-au descurcat atât de bine în ultimii ani. Ce să construiești în justiție? Acolo e vorba de lucruri inutile… drepturi și libertăți, niște „fleacuri” care, cel mult, ne împiedică să ne savurăm liniștiți victoria. Cu un trabuc și un coniac bun problemele devin minore, iar viitorul pare luminos, tare de tot.

Dreptate doar Dumnezeu mai poate face.

 „Reforma” în justiție o continuăm prin desființare. Apoi, punem iar jugul pe juzii ăștia păcătoși, care ne cam încurcă planurile. Desființați, fraților, tot. Legați-ne pe ăștia enervanți. Chemați securiștii să facă justiție, că dreptate doar Dumnezeu mai poate face.

Vă doare în cot de poporul ăsta amărât, oricum. Ce nevoie are el de educație și sănătate, de justiție? „Panem et circenses” (pâine și distracție), rețeta patentată de secole ( Juvenal, satira a X-a, 81 – n.r.), e salvatoare și azi.

Vin Sărbătorile, veți ieși cu mic cu mare în fața bisericilor pustiite tot de voi, să arătați cât sunteți de buni. Vine 1 Decembrie, veți defila cu mâna la inimă, lăcrimând sub un tricolor decolorat și atât de inutil. Apoi vă veți opri pentru un minut din chiolhan pentru a transmite un mesaj de pace și reconciliere, de speranță.

După aceea, la treabă. Aveți de desființat Justiția – aia cât a mai rămas de la precedenții decidenți. În timpul ăsta, judecătorii fug mâncând pământul dintr-un sistem care îi vrea transformați în sclavi tăcuți.

Desființați-ne! Nu aveți nevoie de noi. Dar eu vă promit să fiu acolo când vă veți întreba, plângând în pumn, „unde ne sunt judecătorii?”.

Ne-am tâmpit sau neam tâmpit ?

Omenirea a intrat în linie dreaptă spre un final apocaliptic, garnisită cu intenții bune și garduri. Nația română zburdă liniștit pe câmpia autodistrugerii. Împachetat frumos, ca să dea bine la export, poporul român, bolnav și umilit, pare să fi pornit pe ultimul drum. În spatele staniolului lucios colcăie ignoranța și lenea, suficiența și agresivitatea. Ne-am pierdut total uzul rațiunii. Sau neam pierdut ?

Fără logică și fără răbdare, fără minime cunoștințe și fără urmă de pricepere, îi atacăm furibund pe toți cei care nu ne împărtășesc opiniile, incapabili să ne ascultăm unii pe alții. Unde vom ajunge? În ce prăpastie fără fund ne aruncăm ? Ce câștigăm ?

Ocupați fiind a ne otrăvi unii pe alții cu ură, nu mai avem timp să vedem că murim, în viață fiind, tot mai departe de ceea ce, cândva, era normal.

Doar Dumnezeu, în imensa Lui Milă, ne mai poate ridica din mocirlă, dar nu cred că ne va găsi.

„Noroc” De 1 Decembrie! Vor ieși în stradă doar vaccinații („ăilalți”, fără NaziPass au interdicție – n.r.), „mândri că sunt români”, vom defila cu pieptul înainte, în care, nu-i așa, bate o inimă mare cât România, după care vom fugi să aruncăm cu rahat în tot ce mișcă și are etichetă românească.

Vom serba Crăciunul americănesc, cu crăciunițe apetisante, mâncând ca sparții carnea lor de plastic pentru că de, porcul românesc pute și nu e conform (vivat „pesta porcină” sezonieră – n.r.), lăcrimând emoționați la o imitație de iesle, între două înjurături la adresa Catedralei, dar scriind pe toate gardurile ce buni creștini suntem noi.

Nu realizăm că ne sinucidem ? Nu înțelegem că nimeni nu ne poate salva ? Nu înțelegem că nimeni nu vrea să ne salveze ? Doar Dumnezeu, în imensa Lui Milă, ne mai poate ridica din mocirlă. Dar, nu cred că ne va găsi. Vom fi prea ocupați cu goana după cumpărături…

Autor: Magistrat Adriana Stoicescu

Sursa: art-emis.ro

Abonează-te la newsletter