Lecție dualistă de macroeconomie sau dublul standard în abordările macroeconomice ale Guvernatorului BNR.
7 octombrie 2015
“ creşterea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB (…) poate deveni periculoasă, contraproductivă şi poate să conducă la situaţii extrem de dificile“, a declarat Mugur Isărescu […] Din calculele BNR reiese că pragul critic al datoriei publice este cuprins între 40 şi 45% din PIB.
Depăşirea acestui prag creşte probabilitatea de recesiune la peste 50% !!!”
Declarația guvernatorului, aici:
Trebuie precizat că în octombrie 2015, datoria publica (guvernamentala) a României era de 36,6% din PIB.
Mai trebuie spus și faptul că în octombrie 2015, România avea un excedent bugetar de 0,87% din PIB.
Tot în octombrie 2015, România avea un deficit comercial de 5,5 miliarde euro. Anul ăsta, 2021 sare de 20 de miliarde euro.
A se observa faptul că totul era toxic, deși aveam pondere mică a datoriei publice și excedent bugetar.
Dar, a se reține faptul că, potrivit Guvernatorului BNR, riscul de recesiune crește cu 50% dacă datoria publică depășește 45% din PIB.
7 iulie 2021
Mugur Isărescu, Briefing decizie de politica monetara 7 iulie 2021
”Datoria guvernamentală poate să crească până la 60% din PIB, nu văd probleme majore […] Bine ar fi să fie sub 60%, poate undeva la 55% din PIB…”
la min 17.30…
In iulie 2021, Datoria publica (guvernamentala) a Romaniei este de peste 52% din PIB tinând cont că, chiar azi s-a mai luat un împrumut de 3,5 miliarde euro și avem deficitul mai, respectiv iunie care adauga la ponderea datoriei publice prezentată în aprilie.
Iată că România depășeste pragul critic stabilit de BNR la 45% din PIB, prag stabilit și în Legea 69/2010 a responsabilității fiscale (construită în baza Pactului Fiscal european), iar Guvernatorul devine total amnezic și poetic în materie de sustenabilitate a datoriei publice din perspectivă macroeconomică.
În decembrie 2020 Romania a avut un deficit bugetar de 9,8% din PIB, iar in mai 2021 Romania are deja un deficit bugetar de 2,29% din PIB, urmând ca deficitul ESA pe anul 2021 să fie de 8% (potrivit prognozei Comisiei Europene dar și Strategiei Fiscal Bugetare publicată de Guvern)
În decembrie 2020 Romania a avut un deficit al balantei comerciale de 18,4 miliarde euro iar in aprilie 2021, deficitul balantei comerciale a Romaniei era deja de 7 miliarde euro. Deficitul comercial pentru 2021 va depăși 21 de miliarde euro, ajungând la 9% din PIB – (tot BNR prezenta într-un studiu că nivelul maxim de sustenabilitate a deficitului comercial este de 7,5% din PIB)
Ceea ce v-am prezentat mai sus reprezintă un dublu standard evident în abordarea Băncii Naționale a României, un dublu standard care nu are legatură cu nici un element de susținere economică sau macroeconomică ci mai degrabă cu o susținere partinică de neacceptat în condițiile în care BNR este o instituție independentă.
În plus, declarația lui Mugur Isărescu este contrară analizelor FMI și Comisiei Europene care arata ca datoria Romaniei este nesustenabila si ca exista un risc ridicat cu privire la lipsa de sustenabilitate a datoriei pe termen mediu si lung (DSA=Debt Sustainability Analysis) – detalii poza 3.
Acum serios: de ce avem astfel de abordări care decredibilizează întreaga instituție, instituție care ar trebui să fie un etalon în materie de abordari asupra sustenabilității financiare și macroeconomice a României?
În contextul în care nimeni nu i-a mai reprosat lui Mugur Isărescu că a ratat din nou ținta de inflație (că, deh, Lucian Isar e liniștit acum din pozitia de consilier onorific al premierului și om care are mare influență în Guvern) și suntem în zona inflației galopante iesind deja din sfera inflației liniștite (de sub 3%)?
În contextul în care chiar nu am mai dorit să căutăm nod în papură BNR pentru erorile de politică monetară (inclusiv cea de astăzi care nu va stopa creșterea inflației ci o va stimula)?
Uităm oare că guvernatorul dar și ceilalti membri ai BNR (directori și părerologi) au criticat permanent guvernarea 2012-2019 că duce România în groapă și că acționează toxic (desi deficitele au fost sub 3%, chiar și deficitul de cont curent pe medie de 3 ani a fost sub 4% încadrându-se în standardul Comisiei Europene, deși datoria publică a fost redusă de 40,8% din PIB la 34,7% din PIB).
Acum datoria publică este în regulă cât timp este sub 60%, deși este deja la 52%.
Măi să fie?
Dar de ce nu ridicați gradul de îndatorare al cetățenilor la 60% când iau credite dacă tot nu e nici o problemă?
De ce îl mențineți la 40% sușinând ca peste acest prag există un risc ridicat de incapacitate de plată a datoriei?
Și cum criticați dumneavoastră domnilor inflatia de 1,7% din 2017 că e toxică și că produce dezechilibre iar când noi vă explicam că o inflație de până la 2% este considerată sănătoasă stând la baza Tratatului de la Maastricht, dădeați ochii peste cap.
Acum, e bună nu, o inflatie de 4, sau 4,5% sau chiar 5%?
Apropos atunci când a fost calculată de către specialiștii europeni ponderea maxima a datoriei publice în PIB de 60% a avut la bază mai multi indicatori cum ar fi: deficit de sub 3%, inflatie de până la 2% și creștere economică medie de 3%.
Adică sustenabilitatea asta la datorie publică de 60% nu vine oricum ci vine din corelația cu alti indicatori.
Uite ca să înțeleagă și cei care nu prea știu lucrurile astea:
La 45% datorie publică avem cheltuieli cu dobânzile de 1,5% din PIB. Adică jumătate din deficitul permis de regulile fiscale europene.
La o datorie publică cu o pondere de 60% din PIB vom avea o pondere a cheltuielilor cu dobânzile de 3% din PIB( dacă se mentin scăzute) sau 4% din PIB dacă vor crește dobanzile așa cum estimează toată lumea!
Oameni buni, adică tot deficitul se face pe cheltuieli cu dobânzile ba chiar este și depășită ținta de deficit. Adică dobânzile produc o nouă datorie, căci ce este deficitul decât datorie nouă? Vi se pare sustenabil?
“Cum poate sa crească ceva cu 40% cand economia creste cu 4%”?
Cunoașteți cine a pus această întrebare…
Ei uite că datoria publică crește mai rapid decât economia atât în termeni nominali (16% versus 10,6%) cât și în termeni de ponderi (7,7 pp adica 55% de la 47,3% versus 7,4% crestere economică= 16,2% versus 7,4%).
Nu e toxic, nu!
Datoria publică mănâncă resursele financiare viitoare.
Cum naiba să nu fie toxic?
Cu deficit de 8%(ESA) cu deficit structural de 7,4%(când ar trebui să fie 1%)?
Chiar a luat-o toată lumea razna?
Sa mai privim odata cum explodează datoria publică, poate ne trezim!
Iar astăzi ni s-a spus că nu-i nici o problemă! E ok! Toate bune și frumoase! E vară și e fantastic!
Lecția de macroeconomie predată astăzi de domnul guvernator nu trebuie predată la nici o facultate din lume! A fost jenantă!
Și e păcat, pentru la câte potârnichi atârnătoare cu diplome de economiști avem în țara asta, tare îmi e că au luat de bune spusele guvernatorului.
Autor: Adrian Câciu
Adauga comentariu