Inițierea campaniei de strângere de semnături pentru modificarea Constituției, în sensul protejării familiei naturale, a născut, așa cum era de așteptat, reacții adverse. Atât în presa “centrală” dar și pe blogurile activiștilor homosexuali și-au făcut apariția articole care încearcă să pună într-o lumină proastă inițiativa cetățenească a Coaliției pentru Familie.
În cele ce urmează vom analiza puțin mesajele și tacticile folosite de propagandiștii homosexualității. În primul rând, ceea ce se poate lesne observa este că articolele celor ce vor să pară că reprezintă poporul (societatea) preiau pe nemestecate diversiunea voită pe care o fac activiștii homo: inițiativa nu aparține cetățenilor, ci popilor. Și nu doar popilor, ci Bisericii Ortodoxe. Cineva s-ar putea întreba: cum poți să ratezi faptul că în comitetul de inițiativă (adică oamenii care s-au ocupat realmente de treabă) sunt persoane importante din celelalte culte recunoscute de stat? Păi, nu poți. Și atunci… minți. Scopul fiind acela de a asocia demersul – care este un exercițiu civic și demografic – drept unul al unei instituții bombardate mediatic în ultimii ani.
Rețeta e simplă: lângă demers trebuie pusă eticheta “popă”, pentru a declanșa reflexul pavlovian: “Cine? Popii? Nu se mai satură de lux și putere!”. Ideea este vizibilă în articolul lui Cătălin Striblea din Adevărul. Nu mai zic de manipulările din cazul #colectiv, despre care am scris aici.
A doua chestiune ce se observă cu ochiul liber este tactica demonizării, a stigmatizării celor care susțin familia naturală. Iată ce se afirmă pe un site al activiștilor homosexuali. Pentru ca mesajul homosexual să aibă impact este necesară “evidențierea discursurilor radicale și extremiste ale opozanților, inclusiv prin construirea de etichete lingvistice precum „conservatori radicali” „putiniști” și altele asemenea, care să ducă la asocierea organizațiilor BOR cu extremismul și conservatorismul fanatic”.
Această strategie a intrat în acțiune de mai mult timp și fost folosită împotriva oricui are o opinie diferită față de mainstream-ul pro-occidental, pro-homosexual, pro-secular, pro-corporatist. De altfel, Florin Buhuceanu, șeful unei organizații pro-homosexualitate, afirmă, nici mai mult nici mai puțin că: “În realitate, ni se pregătește Revoluția Sexuală Ortodoxă care să integreze România în Uniunea Euroasiatică a pravoslavnicului șef de stat Vladimir Putin”!
Ideea denigrării prinde cel mai bine la seculariști, care o folosesc de ani buni. Marcel Bartic, profesor de istorie și “activist-secularist”, bagă la înaintare ideea că apărarea familiei naturale ne duce înapoi în “Evul Mediu”. Eternul bau-bau al seculariștilor: dacă nu ești ca ei, ești în Evul Mediu.
Al treilea element comun al articolelor proletare este faptul că argumentele juridice și legale împotriva acestei inițiative LIPSESC cu desăvârșire. De fapt, mai toate perorează pe ideea că dacă se votează acest amendament la Constituție, ar urma instaurarea unei “Republici Teocratice Ortodoxe”. Având în vedere că statul român se află în cel mai grav conflict cu religia organizată din ultimii 25 de ani, să susții așa ceva nu poate însemna decât una din două:
1) Minți în ultimul hal pentru a-ți promova agenda, ignorând realitatea sau 2) Ești conștient de faptul că războiul statului împotriva Bisericii nu se bazează pe o susținere reală a poporului, și atunci trebuie să exagerezi “amenințarea” reprezentată de milioanele de creștini pe mâna
Mai ales varianta a doua este de luat în calcul, pentru că așa cum s-a văzut și în cazul #colectiv, cei care trebuie să vorbească sunt doar tineriifrumoși, generația facebook. Și asta pentru că, vorba unei persoane importante, “Pe Facebook poți inventa câți oameni vrei…”.
Apropo de Facebook: această rețea este un câmp de bătălie favorit al activiștilor homosexuali, mai ales pentru că e frecventată de mulți tineri influențabili. Fiindcă este vorba de o rețea globală, aici pot interveni lejer susținătorii lor din străinătate, ceea ce le conferă un alt avantaj. De fapt, din străinătate ( inclusiv Norvegia!) se finanțează astfel de activități în România. Altfel, grupările acesteaau susținere socială zero și își strâng capital doar prin poziționarea în opoziție față de corpul social al Bisericii, după principiul enunțat la punctul 1, dar pe dos: “popii sunt răi, că scrie în ziar sau am văzut la TV, deci și învățăturile lor sunt corupte, iar NOI, cei care suntem împotrivă, aducem lumină și progres din Occident”.
Cum funcționează activismul homosexual pe facebook? Simplu: se urmăresc paginile personalităților, politicienilor, artiștilor, ale mass-media, etc și în momentul în care apare o referință la homosexualitate, băieții/fetele se activează. Poate ați observat că la diferite postări care sunt în dezacord cu acest mod de viață, există comentarii pro-homosexuale care sunt apreciate de un număr foarte mare de persoane. Având în vedere că majoritatea paginilor de facebook au setată opțiunea de a afișa comentariile în ordinea aprecierii, numărul celor care-ți apreciază comentariul devine foarte important.
De-obicei, comentariile activiștilor homo sunt de genul “Sunt si ei oameni, dragostea lor e sincera, nu ar trebui judecati pentru ca se iubesc. Dumnezeu ne iubeste pe toti, etc …Ii discriminati si oprimati prin astfel de pozitii( e vorba de postarea la care se comenteaza), nu e de mirare ca Romania e vazuta ca o tara inapoiata”. Sau cam așa ceva.
Acum intervine strategia: grupurile de susținători ai respectivului postac încep să toarne like-urile, astfel că în scurt timp, va deveni cel mai apreciat comentariu. Din fericire, dacă sunt prelucrați inteligent, unii dintre ei recunosc până la urmă cum au procedat: vezi imaginea de mai jos, preluată de pe pagina unei personalități din România. Comentariul respectivei doamne Weasly, de la care a pornit conversația, era cel mai apreciat și avea puțin peste 100 de like-uri. Calculați voi câte like-uri ar fi strâns în mod real, fără intervenția “membrilor”…
Dar cine are răbdare să urmărească? Prea puțini. Majoritatea, și ăsta e și comportamentul încurajatde facebook, urmează “trendul”, sau “opinia publică”. Activiștii homosexuali sunt conștienți de importanța modelării acestui comportament și atunci își construiesc “opinia publică” de care au nevoie.
Strategia a fost folosită și de ziarul Adevărul împotriva Patriarhului Daniel: după ce l-a demonizat și defăimat ani de zile, a ajuns să se întrebe, fariseic și pervers “Cât a greșit și cât s-a căit, în 2015, liderul BOR, ierarhul hulit de poporul său”.
Ce mai contează că aceia care l-au “hulit” nu erau parte a Bisericii, deci nu erau poporul “lui”, important era ca autorii manipulării să fie asociați în ochi
În tentativa lor de a crea și/sau modifica percepții, tacticienii și strategii activismului homosexual mai folosesc o armă: sugerarea ideii că o protejarea a familiei naturale ar fi o chestie anti-occidentală, iar a fi “european” însemnează acceptarea parteneriatelor între doi bărbați și/sau două femei. Nimic mai fals.
Înainte de decizia Curții Supreme a SUA de anul trecut, în 31 de state (din 50) ale Federației (inclusiv în California, patria Hollywood-ului) s-au ținut referendumuri precum cel preconizat în România. Tabăra pro familie le-a câștigat pe toate: 31-0! Să înțelegem că SUA este o țară înapoiată sau că populația Americii se pregătește de “integrarea în Uniunea Euro-Asiatică”? Aceeași situație s-a petrecut în Croația sau Slovenia, ambele țări UE.
Dar din aceste luări de poziție transpiră disperarea, teroarea, că un corp social masiv s-ar putea uni și acționa. Și mai ales, că s-ar putea uni pentru ceva, nu împotriva a ceva sau cineva. Până acum, românii au fost îndemnați să se unească pentru pentru un “NU”: să voteze Iliescu ca să nu iasă Vadim, să voteze Băsescu să nu iasă Năstase, să voteze Băsescu să nu iasă Geoană, să voteze Iohannis să nu iasă Ponta, să nu se prezinte la referendum ca să nu cadă Băsescu, etc.
Există o teamă îngrozitoare ca majoritatea tăcută să-și unească forțele pentru a-și apăra modul de viață. În mod democratic și civilizat.
Căci despre asta e vorba: nu e o bătălie împotriva cuiva, ci pentru un adevăr ce depășește ideologiile.
P.S. Vă invit să citiți, făcând click pe linkul din stânga, despre “Tacticile mișcării homosexuale: STRATEGIA folosită pentru schimbarea percepției asupra homosexualității în Occident și în lume”, descrise chiar de “părinții” activismului homosexual.
Autor: Mihai Somanescu
Sursa: Active News
Cred ca le dam apa la moara vorbind despre asta…