Politică

Elveția, la un pas de a revoluționa lumea financiară în 2016

Replici-dupa-cutremurul-european--Banca-Elvetiei-ameninta-cu-noi-interventiiBanca centrală a Elveției trebuie să aibă monopol asupra emiterii de monede, nu doar moneda fizică, ci și cea scripturală. Aceasta este miza unei inițiative popularecare ar putea marca începutul unei revoluții, atât în Elveția, cât și în multe alte state, scrie La Tribune.

Pe 24 decembrie, cancelaria confederală elvețiană a înregistrat oficial inițiativa populară amintită. Ea a fost lansată în iunie 2014 și a depășit pragul de 100.000 de semnături necesar pentru organizarea unui referendum. Odată înregistrată această inițiativă, guvernul confederal este obligat să se pronunțe asupra modificării articolului din constitutie care arată că banca centrală este singura care are dreptul de a bate monedă și de a ”duce o politica monetară care să servească interesele generale ale țării”. Pentru ca inițiativa populară să treacă de referendum este necesara obținerea majorității voturilor la nivel național, dar și în peste jumătate din cele 24 de cantoane.

În acest moment, constituția stabilește că Banca centrală are monopol asupra emiterii de monedă fizică, însă nu și asupra creării de monedă scripturală, care poate fi emisa de toate băncile care ofera credite clienților persoane fizice sau juridice sau altor bănci. Susținatorii inițiativei amintite arată că emiterea de monedă a ajuns să se privatizeze și că astfel statul pierde din venituri. Mai mult, emiterea de monedă scripturală de către toate băncile duce la apariția bulelor speculative sau duce la limitarea creditării atunci când economia are mare nevoie de împrumuturi. Pentru a evita aceste evoluții, inițiativa populară tocmai înregistrata propune ca orice împrumut acordat de o bancă să fie acoperit de rezerva băncii centrale.

Cei ce susțin monopolul total al Bancii centrale spun că distribuția banilor emiși de banca centrală ar trebui să se facă în trei moduri. În primul rând, transferul nu trebui să fie sub forma de împrumut, ci de virament către cantoane la un nivel prestabilit. Cu alte cuvinte, banca centrală nu va oferi banii de care au nevoie bugetele publice, ci banii pe care ea îi considera necesari. Al doilea mod de transfer propus este cel de la banca centrală către cetățeni, sub forma unui venit minim universal, o idee în discuție acum în Elveția și în Finlanda. A treia modalitate de transfer al banilor este de la banca centrală către băncile comerciale, din nou în limitele stabilite de banca centrală, pentru a se evita apariția unor bule speculative.

Ințiatorul acestei modificari a constituției elvețiene, Reinhold Harringer, consideră că ”banca centrală are o viziune economică de mai buna calitate decât cea a băncilor, care au o viziune comercială” și că în acest fel se poate asigura o creștere economică de calitate, centrată mai mult pe economia reala și mai stabilă.

Desigur, inițiativa este criticată de băncile elvețiene, iar cuvântul lor nu poate fi decât unul greu, din moment ce aduc 12% din PIB-ul țării. În cazul în care ar fi adoptate, modificările ar forța băncile să revină la o activitate mai tradițională și mai stabilă. Avantajate ar fi băncile mici, în timp ce giganții bancari, orientați către risc, ar fi dezavantajați. Un think tank liberal care susține viziunea marilor bănci, Avenir Suisse, arată că această modificare a constituției ar arunca economia elvețiană într-o stare permanentă de provizorat.

Toate aceste idei nu sunt noi. Au fost lansate in anii 1930 de economistul american Irving Fisher, care a propus o asemenea reformă președintelui Franklin Delano Roosevelt. Initiativa a fost atunci refuzată, dar criza financiară din 2008 a adus-o din nou în discutie chiar in cadrul FMI. Doi economiști ai Fondului, Jaromir Bnes și Michael Kumhof, au văzut în privarea băncilor de dreptul de a emite monedă scripturală o modalitate de a dinamiza creșterea si de a reduce riscul unei noi crize. Ideea a fost preluată în 2015 în Islanda, unde s-a propus limitarea acestui drept al băncilor. Iar în Irlanda, partidul conservator Fianna Fail va miza în campania electorală din 2016 pe limitarea capacității băncilor de a oferi împrumuturi imobiliare.

Adoptarea în Elveția a unei asemenea inițiative ar fi o adevărată revoluție în lumea finantelor, pentru că Elveția este un gigant în acest mediu și consecințele modificării constituției sub acest aspect ar depăși granițele țării, scrie La Tribune. Până acum, puținele sondaje de opinie dedicate acestei inițiative au dat câștig de cauză celor care o susțin – 57%. Însă sondajele nu au fost realizate de institute recunoscute. Pe lânga aceasta, trebuie ținut cont și de presiunea ce va fi exercitată de marile bănci elvețiene. În sprijinul susținătorilor acestei ”revoluții” vine faptul că ea a depășit granițele politice tradiționale – susținătorii se află și în tabăra conservatorilor, și în cea a liberalilor de limbă germană și se pot găsi și în rândul elvețienilor de stânga, majoritatea francofoni. Prin urmare, o poziționare a partidelor împotriva acestei inițiative nu va garanta că mesajul lor către electorat va fi ascultat, iar Elveția ar putea furniza o mare supriză lumii financiare în 2016.

Autor: Calin Marchievici

Sursa: Cotidianul

Abonează-te la newsletter