C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cu desaga goală în faţa deşertului crizei

Ce e mai rău nu a trecut! Nici în România şi, mai cu seamă, aiurea în lume. După decenii de risipă şi de împingere a capitalului în tot felul de fundături, nu există ieşire uşoară. Sute de miliarde de dolari, datorii create în aşteptarea unui viitor însorit stau acum să ardă în deşertul unei crize sistemice.

Cu mic, cu mare trebuie să ne facem curaj să trecem peste acest deşert. Dacă se poate în caravane, şi nu de unii singuri. În niciun caz, cu desagii goi. Bunul-simţ îi împinge pe oameni să înţeleagă această realitate a pieţei şi să aibă un comportament raţional, chiar şi în condiţiile în care autorităţile vor să stimuleze o încredere oarbă, vecină cu nebunia. Cheltuie mai judicios, economisesc mai mult, nu se mai hazardează la împrumuturi, nu participă la raliurile pe diverse clase de active alimentate de banii ieftini ai băncilor centrale. Pe scurt, lucrează la robusteţe pe cont propriu, conştienţi de fragilitatea sistemului.

Acest lucru se întâmplă şi în România, chiar dacă veniturile restrânse ne dau puţin spaţiu de manevră. Economisim mai mult. Depozitele în bănci ale românilor au crescut la 194 miliarde de lei (incluzând şi echivalentul valutei deţinute), la nivelul lunii august, potrivit datelor furnizate de BNR la începutul acestei săptămâni. Un calcul realizat de agenţia Mediafax spune că din 2009, de când criza globală a afectat şi România, volumul plasamentelor realizate de firme şi populaţie în bănci s-a majorat cu 42 miliarde lei. Cetăţenii au fost încă şi mai prudenţi decât companiile (forţate la unele cheltuieli de avarie), astfel încât ponderea depozitelor persoanelor fizice în totalul soldului a urcat la 63% de la 61% în acelaşi interval de timp.

Este replierea necesară după orgia consumeristă de la jumătatea deceniului trecut şi este cu atât mai lăudabilă cu cât în România politica fiscală şi salarială nu încurajează acumularea veniturilor la nivelul forţei de muncă. Cu alte cuvinte, facem eforturi să economisim din nişte venituri din cale-afară de mici.

Eforturile de restrângere la nivelul omului de rând vin în contrast cu risipirea banului public – asociată  corupţiei – pe care am văzut-o în ultimii ani şi cu debandada din sistemul financiar care creează aberant bani din nimic. Aşa se face că o parte din excesul de economii este rezultat al inflaţiei create de bănci în ultimii ani. Cantitatea de bani din sistem se află la un maxim istoric de 221 miliarde lei, cu o treime mai mult decât acum patru ani. Este meritul populaţiei acela de a fi “arestat” aceşti bani şi de a nu se fi repezit cu ei la produse escaladând preţurile bunurilor de consum.

Totuşi, existenţa unei creaţii monetare aberante într-o perioadă de contracţie şi stagnare economică ne spune că o parte din banii economisiţi sunt numai nominal în bănci. Este ceea ce Michael Hudson, profesor la University of Missouri şi fost executiv la banca newyorkeză Chase Manhattan, numeşte “capital fictiv”. Sunt acei bani despre care crezi că îi ai în depozite bancare sau în diverse instrumente de credit, dar pe care dacă toată lumea ar dori să îi tragă ar conduce la falimentul respectivelor bănci. Atunci deponenţii ar lua act că deţin în realitate mult mai puţini bani decât cred ei. O situaţie asemănătoare este şi în România, unde creşterea masei monetare nu exprimă acumularea unei avuţii reale şi, în consecinţă, nici majorarea volumului depozitelor nu înseamnă o stocare de resurse în termeni reali pe cât o exprimă cifrele.

Dincolo de acest neajuns, rămâne să consemnăm ca fenomen pozitiv efortul românilor de a economisi mai mult. Pentru că se poate şi mai rău. Vedem la nivelul celei mai bogate ţări din lume, că mare parte din populaţie se află în faţa deşertului crizei cu desaga goală. Mai mult de jumătate dintre americanii care câştigă mai puţin de 30.000 de dolari pe an au economii mai mici de 100 de dolari, potrivit unui studiu al companiei de cercetare a pieţei CashNetUSA, preluat de publicaţia online Zero Hedge. Statistica respectivă este îngrijorătoare pentru că la nivelul întregii populaţii a SUA nu mai puţin de 22,9% dintre bărbaţi şi 22,7% dintre femei au mai puţin de 100 dolari puşi deoparte pentru zile negre. Dacă cei trecuţi de 60 de ani, muncind într-o perioadă a randamentelor mai mari în economia americană, stau ceva mai bine şi numai 14,1% au economii mai mici de 100 dolari, nu acelaşi lucru îl putem spune despre tineri. 30,7% dintre persoanele sub 30 de ani nu au nimic deoparte, conform studiului citat. Ceea ce este cu adevărat îngrijorător e faptul că atâţia dintre americani se află fără o pernă de siguranţă, precum şi faptul că mulţi dintre aceştia deja poartă povara unor datorii. Orice sincopă în venituri pentru aceştia se traduce în întârzierea calendarului de plăţi către bănci.

Banca Naţională a României oferă date privind distribuţia teritorială a depozitelor, dar ar fi interesant să avem o perspectivă mai clară asupra structurării sociale care stă în spatele acestor economii pentru zile negre. Acestea ar putea revela faptul că mulţi români, ca şi prietenii noştri americani, se află cu desaga goală în faţa deşertului crizei.

Adrian Panaite

sursa: curierulnational.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss