Politică

Vor fi permanente efectele negative ale recesiunii?

Desi redresarea economica este evidenta in cele mai multe parti ale lumii, la fel de reale sunt si cicatricile lasate de recesiunea globala.

De la productia mult mai scazuta decat inainte de criza, la finante publice extrem de slabite si somaj pe termen lung, de la majorarea inegalitatilor la o balanta a puterilor alterata, efectele recesiunii din 2008 – 2009 se aseamana celor din urma unui razboi, scriu analistii Financial Times.

In ultimele saptamani, Statele Unite, zona euro si Japonia au raportat cresteri economice, pentru trimestrul al treilea. Unele tari, dependente de exporturi, au inregistrat recorduri. Singapore, de exemplu, a avut cea mai mare crestere a PIB-ului, in ultimele sase luni, din 1975.

Totusi, in Spania, aproape o cincime din forta de munca este in somaj, iar deficitul bugetar este estimat la zece procente din produsul intern brut, acestea fiind doar cateva exemple de efecte negative ale unei culturi care a incurajat creditele facile, urmate de o cadere abrupta.

In California, orase intregi, precum Palmdale si Lancaster, au fost parasite, dupa ce bancile au confiscat locuintele celor care nu isi mai puteau plati ipotecile. De asemenea, somajul in acest stat, cel mai populat din Statele Unite, este peste 12 procente, iar bugetul are mari probleme.

Potrivit studiilor asupra crizelor din trecut, efectele negative au toate sansele sa fie adanci si sa dureze mult timp. Fondul Monetar International a examinat 88 de crize bancare dintre anii 1970 si 2002 si au descoperit ca tarile respective nu au reusit sa ajunga, din nou, la nivelul pre-criza. Astfel, la sapte ani dupa o criza, productia era cu zece procente mai redusa decat inainte. Desi cresterea economica, in general, isi revine, pierderea in domeniul productiei pare a fi permanenta.

Somajul, productia si capitalul, cele trei forte in economie

Scaderea productiei in 90% din crizele bancare studiate s-a situat intre 7 si 13 procente, iar FMI a gasit trei forte care impiedicau economiile sa-si revina la forma pre-criza.

Prima dintre acestea este somajul, foarte scazut in timpul boom-ului economic, perioada in care unele sectoare, precum cel al constructiilor, acapareaza o mare parte din forta de munca. Insa, in timpul crizelor, aceste domenii nu mai au cereri atat de mari, iar redistribuirea angajatilor pe alte sectoare ia mult timp. Nu in ultimul rand, cei care sunt someri pentru mai mult timp isi pierd indemanarea si contactele, iar aceste pierderi sunt permanente.

In al doilea rand, productia se depreciaza permanent, fabricile fiind nevoite sa se inchida sau sa renunte la o parte din echipamente, in timp ce alte companii se lupta sa investeasca in proiecte viabile, din cauza conditiilor restrictive pentru creditare, impuse de banci.

Nu in ultimul rand, problemele cu forta de munca si cele de capital se combina, rezultand intr-o productie mai scazuta, din cauza faptului ca firmele inovative nu pot strange capital. De altfel, chiar si analistii FMI au declarat ca “productivitatea ar putea suferi din cauza lipsei de inovatie, pe masura ce departamentele de cercetare si dezvoltare primesc mai putin bani, in perioadele de criza”.

Toate aceste efecte negative sunt vizibile mai ales in tarile cu rate inalte ale investitiilor inainte de criza.

“Evenimentele de acest gen sunt traumatice. Au consecinte politice, vizibile timp de cateva decenii. Au consecinte profunde asupra modului de structurare a economiei. Recesiunea va influenta o generatie intreaga”, spune Kenneth Rogoff, profesor la Universitatea Harvard.

Pe de alta parte, unii economisti nu sunt convinsi de faptul ca efectele negative nu pot fi evitate. Potrivit lui Stephen Cecchetti, Marion Kohler si Christian Upper, criza din prezent se aseamana foarte putin cu cele de dinainte. Astfel, potrivit celor trei economisti, productia ar putea ajunge la nivelul pre-criza, pana in a doua jumatate a anului viitor.

Teodora Bodeanu
sursa: ziare.com

Abonează-te la newsletter