Politică

“Unitate în diversitate” dar și garduri care ne despart

image.adapt.960.high.turkey_border_jun15_01aSituația din Orientul Mijlociu a generat cea mai mare criză umanitară cu care s-a confruntat Europa după cel de al-II-lea Război Mondial. Această criză a refugiaților și/sau a imigranților sufocă instituțiile europene, care nu au încă o strategie integrată și lasă fiecare guvern național să ia decizii, în funcție de inspirația de moment a liderilor lor. Hazardul face ca statele din Uniunea Europeană să nu aibă, în momentul de față, cei mai inspirați conducători, iar rezultate se văd: oameni mergând pe jos sute de kilometri, incitare la violență, filtre de cercetare și amprentare ineficiente sau inexistente și mult show.

În acest peisaj, ce pare să devină pe zi ce trece mai instabil, guvernul ungar hotărăște că cea mai bună măsură împotriva imigranților este să înconjoare țara cu garduri metalice. Da, vorbim de Europa, de secolul XXI, de anul 2015. După ce au ridicat un astfel de gard la granița cu Serbia, care s-a dovedit a fi un eșec total, Viktor Orban face un gard de 70 de km și la granița cu România.

Schengen 2.0 sau Schengen Plus

Ideea gardului dintre Ungaria și România este cel puțin ciudată, ținând cont că ambele state sunt membre ale Uniunii Europene, ambele sunt în NATO și mai ales că refugiații nu vin dinspre România. Acest gard, deși nu are funcționalitate, are o imensă încărcătură simbolică. Este primul obstacol între două state ale Uniunii Europene, dar mai ales delimitează spațiul Schengen de spațiul non-Schengen.

Conform ziaristului Cristian Unteanu, corespondent de presă la Bruxelles, în cercurile dure împotriva lărgirii spațiului Schengen, ale decidenților europeni, se discută intens despre un spațiu Schengen Plus. Acest spațiu face referire la spațiul Schengen actual, dar ia în calcul sporirea măsurilor de siguranță și creșterea gradului de control a cetățenilor din state non-Schengen. Practic, o divizare și mai flagrantă a Uniunii Europene. Poate asta este explicația pentru care decidenții de la Bruxelles nu s-au ultragiat de faptul că Ungaria a construit un gard la granița cu România, așa cum o făceau pentru discriminările închipuite săvârșite de statul român împotriva etnicilor maghiari din Transilvania.

În acestă situație, jignitoare atât pentru statul român cât și pentru valorile promovate de Uniunea Europeană, președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că ideea guvernului ungar este de apreciat, pentru că ea nu este împotriva României ci împotriva imigranților, marea problemă este însă că imigranții nu vin dinspre România. Ungaria a ales să se comporte ca un stat totalitar, și-a închis granițele cu sârmă ghimpată. Nu a cerut ajutorul României pentru a rezolva această problemă, pentru că este mai ușor să găsești o soluție pe termen scurt , decât să ai un proiect coerent, bazat pe relații normale cu statele vecine.

Europa trebuie să trateze cauza crizei nu doar efectele ei

Criza refugiaților a început în Orientul Mijlociu iar dacă UE, NATO, Rusia sau orice altă putere vrea să oprească acest val de imigranți, trebuie să înceapă prin a pune capăt tensiunilor din acea zonă, pentru că, în ritmul actual, numărul imigranților va continua să crească.

Este abracadabrant modul în care liderii europeni vorbesc doar despre tabere de refugiați, terorism și integrarea nouveniților, dar despre cauza acestei probleme nu vorbește nimeni. Loviturile aeriene ale SUA, Turciei și Israelului nu opresc ISIS, iar fiecare săptămână în care Statul Islamic câștigă noi teritorii, însemnă un nou val de refugiați în Europa.

Autor: Cristi Rosu

Cristi Roșu este masterand al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, la specializarea Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale. Este interesat de teoria relațiilor internaționale, filosofia conflictului și teoria jocurilor.