Traian Băsescu poate fi demis ACUM. Argumente juridice. Vezi DECIZIA CCR de invalidare a referendumului

Premisele concluziei de demitere: În conformitate cu Constituţia, Art. 95, Parlamentul, după consultarea CCR, suspendă din funcţie preşedintele României.
În mod simetric arhirecunoscut, Parlamentul este instituţia în drept care să-l şi repună în funcţie, dacă există temeiuri de fapt şi de drept pentru repunere.

CCR nu-l poate repune în funcţie, deoarece nu CCR l-a suspendat şi nici nu există altă prevedere legală care să stipuleze, în mod expres, că CCR îl repune în funcţie pe preşedintele suspendat, dacă există temeiuri pentru repunere.

Rolul CCR în procesul de suspendare şi demitere este precizat clar în lege.

-CCR dă un aviz consultativ asupra intenţiei de suspendare ce i-a fost adusă la cunoştinţă de către Parlament;

-Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului;

-Decizia CCR asupra valbilităţii referendumului nu este o decizie de repunere în funcţie, deoarece nu CCR a decis suspendarea;

-(2) Hotararea Curtii Constitutionale stabileste NUMAI daca a fost respectata procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.

-Ca orice Hotărâre a CCR, decizia asupra valabilităţii referendumului se publică în M.O.;

-(3) Inaintea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, hotararea Curtii Constitutionale se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului, întrunite in sedinţa comună.

Ca for care a decis SUSPENDAREA, Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra DEMITERII. (Parlamentul nu este poştaş, să primească Hotărârea CCR şi s-o trimită la M.O., mai ales că nu există o prevedere explicită în acest sens.)

Parlamentul, în temeiul tuturor probelor existente la dosarul Referendumului, are atribuţia legală în această privinţă, atribuţie conferită de Legea Referendumului, Art. 10, care are următorul cuprins:

„ ART. 10. Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.”

Această atribuţie, stabilită expres în Lege, nu poate fi a altei instituţii; ea poate fi numai a Parlamentului. Iată şi de ce:

Conform Art 47 din Legea Curţii Constituţionale („Art. 47. – (1) Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului”). Coroborat cu Art. 5, alin (2) din Legea Referendumului („ART. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.”) Curtea are atribuţii NUMAI în privinţa VALABILITĂŢII Referendumului, dar nu are atribuţii să se pronunţe asupra demiterii.

Aplicarea Art 10 din Legea Referendumului cade, fără dubii, în sarcina Parlamentului, deoarece Art. 10 nu se referă la aceleaşi fapte şi la acelaşi moment, ca Art. 5.

Aplicarea Art.5 şi aplicarea Art. 10 nu pot fi făcute de aceeaşi instituţie şi din cauză că prevederile celor două articole sunt aproape contradictorii.

Citirea corectă, logic, a celor două articole ne duce, fără nicio îndoială, la următoarea

CONCLUZIE:

1.CCR decide NUMAI dacă Referendumul a îndeplinit condiţiile de valabilitate, în baza tuturor prevederilor legale care-i cad in competenţă.

2.Parlamentul analizează, în plenul celor două camere, decizia CCR privitoare la valabilitate.

3.Parlamentul are, conform Art. 10 din Legea Referendumului, atribuţia şi posibilitatea de a APROBA DEMITEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, prin referire numai la CONDIŢIA întrunirii majorităţii voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.

Această prevedere din Lege are corespondenţă logică în Turul al doilea al alegerilor pentru preşedinte, situaţie în care nu mai este necesară NICIO condiţionare a prezenţei la vot.

Pe deasupra, Parlamentul are la dispoziţie şi Temeiul că numărul votanţilor pentru demitere a fost de 7,4 milioane, ceea ce corespunde la un cvorum ce 14,8 milioane de votanţi. (

jurist Florea Ciobanu – sursa: jurnalul.ro)

DECIZIA CCR de invalidare a referendumului

Curtea Constituţională a trimis miercuri Parlamentului decizia de invalidarea a referendumului din 29 iulie. Citiţi textul integral în fisierul atasat. Iată punctele principale:

• Curtea Constituţională s-a întrunit in Plen pentru a verifica dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezuItateIor referendumului.

• La solicitarea Preşedintelui suspendat al României, domnuI Traian Băsescu, termenul de judecată a fost preschimbat de la data de 31 august 2012 la data de 21 august 2012, in vederea asigurării soluţionării cu celeritate a acestei cauze, pentru a evita prelungirea situaţiei de instabilitate politică care se răsfrânge direct asupra economiei naţionale”.

• Guvemul a comunicat Curţii Constituţionale o serie de date rezultate în baza comunicărilor oficiale aparţinând unor instituţii publice

• Conform comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, “34.654 persoane trebuie radiate de către primari şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din subordinea consiliilor locale, din Iistele electoraIe permanente utilizate ia referendumul national din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României”, după cum urmează: persoane decedate 26.066; persoane având statutul de cetăţean romfin cu domiciIiulIn străinătate 4.475; persoane care au pierdut cetăţenia română -151; persoane fără drept de vot 3.414; persoane bolnave care şi.-au pierdut drepturile electorale 199; persoane cu corecţii CNP – 349.

• Conform comunicării primite de la Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţia Prefectului, există un număr de 512.379 persoane ale căror acte de identitate au expirat şi nu au fost reînnoite până în ziua votului inclusiv.

• Din datele centralizate până la momentul transmiterii adresei există un număr de 3.052.397 persoane cu drept legal de şedere in afara României

• Datele comunicate, cea mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de Curte.

• Astfel, numărul de persoane ale căror acte de identitate au expirat nu priveşte această solicitare, întrucât expirarea actelor de identitate, în sine, nu determină eliminarea persoanelor in cauză de pe listele electorale permanente. Potrivit art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, listele electorale permanente cuprind “cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv”, legislaţia electorală nefăcând nici o distincţie care să permită interpretarea potrivit căreia expirarea actului de identitate atrage eliminarea persoanelor care “indeplinesc condiţiile menţionate de pe aceste liste. Curtea reţine că doar exercitarea dreptului de vot este condiţionată de prezentarea unui act de identitate valabil, nu insă şi existenţa acestui drept.

• Tot astfel, nu priveşte solicitarea formulată de Curte numărul persoaneIor „cu drept legal de şedere în afara României” aI căror domiciliu se află în România, intrucât aceste persoane sunt cuprinse în listele electorale permanente, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004, mai sus citate, coroborate cu dispoziţiile art.7 alin.(1) din acelaşi act normativ, potrivit căruia “Listele electorale permanente se intocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi cuprind toţi alegătorii care domiciliază in comuna, oraştul sau municipiul pentru care ele au fost intocmite”. Acest temei juridic este invocat şi de Guvern în răspunsul său, în care se face distincţie intre cetaţenii români cu domiciliul in România şi cei cu domiciliul in străinătate.

• Potrivit datelor comunicate de Guvem, din numărul total de 3.052.397 cu drept de şedere în afara României, au domiciliul în străinătate numai 469.810 cetăţeni români, restul până la 3.052.397 fiind cetăţeni români cu dorniciliul în România.

• Potrivit aceloraşi date comunicate de Guvern, din numărul de 469.810 cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, numai 4.475 cetăţeni se regăseau pe listele electorale permanente la data de 10 iulie 2012 şi, prin urmare, numai cu acest număr (din numărul total de 3.052.397 comunicat) ar fi trebuit actualizate aceste liste.

• Guvernul mai precizează că acest număr 4.475 cetăţeni este deja luat in calcul în scrisoarea sa, fiind cuprins în comunicarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Datelor, adică în numărul total de de 34.654 persoane care trebuie radiate de către primari şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din listele electorale perrnanente utilizate la referendumul naţional din data de 29 iulie 2012.

• În concluzie, singurul număr care, potrivit datelor comunicate de Guvern, poate fi luat in considerare la actualizarea listelor electorale permanente, este acesta din urmă, respectiv 34.654 persoane, reprezentând: persoane decedate, persoane având statutul de cetăţean rornân cu domiciliul in străinătate, persoane care au pierdut cetăţenia română persoane fără drept de vot, persoane bolnave psihic care şi-au pierdut drepturile electorale, persoane cu corecţii CNP. De altfel, numai cu privire la aceste persoane se arată de către Guvern că “trebuie radiate de către primari si serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din subordinea consiliilor locale, din listele electorale

• Curtea constată că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil (cvorumul legal de participare) şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului. Aceste condiţii sunt prevăzute in art.5 alin.(2) şi, respectiv, art.10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desraşurarea referendumului.

• Din examinarea documentelor transmise de Biroul Electoral Central rezultă că referendumul s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege, neinregistrându-se incălcări sau incidente de natură să conducă la indeplinirea sau neindeplinirea cvorumului de prezenta la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului.

• Scrisoarea Guvemului României din data de 20 august 2012, mai sus analizată, relevă o diferenţă în minus de 34.654 persoane faţă de numărul persoanelor inscrise pe listele electorale permanente transmis de Biroul Electoral Central, persoane cu privire la care se arată că trebuie radiate de către primari şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din listele electorale perrnanente utilizate la referendumul naţional din data de 29 iulie 2012.

• Cu privire la aceste date comunicate de Guvern, Curtea Constituţională constată că nu are atribuţii în procedura actualizării listelor electorale permanente şi, prin urmare, nu poate opera modificări in liste electorale. Ceea ce poate constata Curtea, potrivit competenţei sale, este numai dacă diferenţa de date transmisă este de natură să conducă la indeplinirea sau nelindeplinirea cvorumului de prezenţă la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului. Or, este evident, din compararea datelor comunicate de Biroul Electoral Central, respectiv de Guvern, că nu există o astfel de situaţie.

• Ca urmare, având în vedere că la referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, din totalul de 18,292.464 de persoane inscrise in listele electorale permanente au participat la vot 8,459.053 de persoane, ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate plus unul din numărul persoanelor inscrise în listele electorale permanente, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit.i) din Constituţie, ale art.11 alin. (1) lit. B c), ale art.46 alin.(1) şi ale art.47 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi ale art.5 alin.(2) şi art.45 alin.(1) şi (3) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, Cu majoritatea de voturi prevăzută de art.47 alin.(1) din Legea nr.47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ in umele legii HOTĂRĂŞTE:

1. Constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, a fost respectată.

2. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns „DA” la intrebarea „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”, iar 943.375 (11.15 %) au răspuns „NU”.

3. Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor inscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil in conformitate eu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

4. La data publicării prezentei hotărâri in Monitorul Oficial al României, Partea 1, incetează interimatul domnului George – Crin Laurenţiu Antonescu in exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.

5. De la data publicării prezentel hotărâri in Monitorul Oficial al României, Partea I, domnul Traian Băsescu işi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de Preşedinte al României.   (Antena3 // jurnalul.ro)

CCR a ignorat şi recomandările Comisiei de la Veneţia. România, singura ţară din UE care nu contabilizează pe liste electorale speciale cetăţenii din străinătate

În raportul său referitor la dreptul de vot al cetăţenilor unei ţări aflaţi în afara graniţelor, adoptat în sesiune plenară, pe data de 18 iunie 2011, Comisia de la Veneţia concluzionează că problematica este foarte complexă şi că ţine de dreptul suveran al statelor membre ale Uniunii Europene să tranşeze chestiunea, putând chiar interzice votul nerezidenţilor în ţară la data votului.

Comisia recomandă chiar unele „restricţii formale” care pot fi impuse cetăţenilor din afara graniţelor, cu scopul excluderii persoanelor care nu mai menţin legăturile cu ţara de origine şi care, oricum, nu ar vota. Restricţiile formale constau într-o operaţiune de înregistrare în vederea votului, pe o listă deschisă, în acest scop, la reprezentanţele diplomatice. Cu alte cuvinte, cetăţenii îşi afirmă intenţia de a vota. Fără manifestarea acestei intenţii, pot fi excluşi din listele electorale şi nu sunt luaţi în calcul la constituirea unui cvorum eventual impus de lege.

În Raport, România este pomenită ca singurul stat din Uniunea Europeană care nu solicită nici o formă de înregistrare şi deci de evaluare a numărului cetăţenilor săi din străinătate, în vederea participării la procesele electorale din ţară. Nicio altă ţară europeană nu înregistrează apriori, în listele electorale permanente, un număr nedefinit de cetăţeni, aflaţi în străinătate! (sursa: jurnalul.ro)