Politică

Totul are o limita. Nu si iresponsabilitatea clasei politice

Totul are o limita. Sau, cel putin, ar trebui sa aiba. Indiferent ca este vorba de volumul de munca sau, de la caz la caz, de gradul de nesimtire. Miza prezidentialelor este uriasa, motiv pentru care toti actorii politici sunt angajati pe acest front electoral. Pana la un punct, agitatia din Parlament, din partide si chiar din filiale este de inteles. Toti cei angrenati in aceasta confruntare doresc victoria la prezidentiale, cu tot ce implica ea. Anormala este, insa, intensitatea luptei pentru Putere. Cand scandalurile incep sa calce totul in picioare, iar criza este lasata sa isi faca tot mai mult de cap intr-o tara practic neguvernata, semnele de intrebare sunt tot mai numeroase. Coalitia este incapabila sa identifice solutii pentru reducerea consecintelor recesiunii. De altfel, liderii PSD si PD-L nici nu sunt prea interesati, decat cel mult la nivel declarativ, de rezolvarea gravelor probleme cu care se confrunta milioane de romani. Ce daca somajul creste, zeci de mii de firme isi inchid portile, iar fiscalitatea excesiva si-a aratat, din plin, efectele dezastruoase? Ca sa nu mai vorbim de “eficienta” planului anti-criza al Coalitiei sau despre “capacitatea” Cabinetului Boc de a mari incasarile la un buget de stat tot mai anemic. Romania merge din inertie, si nu din performantele economice mult clamate de fosta guvernare liberala. Cat timp alesii renunta la vacanta si accepta o sesiune extraordinara doar pentru a infiinta niste comisii care nu urmaresc decat discreditarea celorlalti, fie ei parteneri de Coalitie sau adversari din Opozitie, lucrurile devin clare. Iar sperantele ca undeva, candva, va mai fi descoperit vreun strop de responsabilitate in Coalitie, retezate fara mila.

Clasa politica nu are nicio limita, atunci cand la mijloc sunt interesele sale. Realitatea este simpla si toti cei care au crezut altceva trebuie sa se spele cu apa rece, ca sa se trezeasca. De la presedintele Basescu, pana la ultimul primar dintr-o comuna de care nu au auzit decat cel mult locuitorii sai, niciun lider nu are, dincolo de vorbe inutile si promisiuni fara acoperire, vreun interes sa schimbe ceva. Ei, alesii, se simt protejati in aceasta stare de incertitudine, in care vinovatia este nedectabila. Indiferent cat de mult ai furat, tipi ca celalalt a furat si mai mult. Nu ai nevoie de argumente, de vreo decizie a Justitiei, cat timp stii ca in vartejul compromisurilor poti fi ferit de eventualele repercusiuni.

Politicienii se grupeaza atunci cand situatia o impune, arunca petarde menite sa creeze diversiuni, rare fiind momentele in care partidul renunta la vreunul dintre liderii sai. Cazul Ridzi a fost o exceptie, ba mai mult, a fost transformat ulterior cu mult tupeu intr-o unealta electorala de catre democrat-liberali. Nemirschi, Tariceanu, Udrea, probabil Berceanu si Stanisoara (iar exemplele pot continua) sunt sau vor face obiectul unor scandaluri uriase. Parlamentul coboara tot mai mult la capitolul credibilitate. A ajuns, practic, sa incheie rusinos mai toate sondajele de opinie.

Foarte putini sunt cei care in ultimii 20 de ani au avut functii ministeriale si nu au bagat mana, mai mult sau mai putin adanc (preferabil cat mai adanc), in banii publici. “Afaceri” cu firme de casa ale unor clienti politici, mai mereu in detrimentul statului. Asta a fost legea nescrisa a politicii postdecembriste.
Toate guvernarile au furat pe rupte, impartind Romania in felii de interese, ca pe un cascaval. Toti sunt amestecati pana peste cap in matrapazlacuri, in hotii nerusinate, in devalizarea bugetelor unei tari asa-zis europene. De aceea, detectarea adevarului, sanctionarea celor vinovati, se lovesc de imunitate, de refuzul colegilor de a lasa Justitia sa isi faca treaba.

De altfel, un hot cu imunitate nu are dreptul moral sa ancheteze un alt hot cu imunitate. Aici lucrurile devin clare, iar revolta unuia sau altuia dintre cei care se prezinta drept victime politice are, pana la urma, o aparenta justificare. Prezidentialele nu vor schimba nimic. Certurile de dinaintea scrutinului se vor amplifica dupa… Cand se va pune bazele unei noi Coalitii, cu tot tacamul de rigoare. Totusi, pana la sfarsitul anului, situatia economica a tarii se va agrava. Tot mai mult. Nemultumirile sociale sunt iminente, pe fondul unui buget ce va fi incapabil sa mai raspunda necesitatilor populatiei.

De pe fundul gropii in care se afla Romania, se aud doar tipetele infundate ale unor politicieni care sunt incapabili sa inteleaga ca dezastrul bate la usa…

Iulian Badea
sursa: cronicaromana.ro

Despre autor

contribuitor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu