Politică

Şomajul, prima profesie după terminarea studenţiei

locuri-de-munca-somajDin amfiteatru, direct în șomaj: aproape 40.000 de absolvenți de facultate stau pe bară, în timp ce ANOFM raportează lunar sute de posturi vacante pentru cei cu diplomă universitară. Care este explicația?
«Ştiu să lucrez în echipă“, „învăț și mă adaptez repede“, „pot să încep de oricând“ – vorbe care se disting în rumoarea de la ultimul mare târg de joburi organizat în acest an la Sala Palatului. Cei mai mulți candidaţi se plimbă fără țintă, luând pliante și formulare de la toate standurile, în speranța că așa au mai multe șanse să dea lovitura. Nu și Ştefan Cristescu, pe care l-am găsit cu cinci pliante în mână, toate de la firme care caută angajați într-un domeniu măcar apropiat celui în care își pregătește licența: administrarea afacerilor. „Mi-am dat seama cât de abstractă este specializarea mea atunci când am fost întrebat cu ce pot eu să ajut concret o companie sau alta. Caut din anul doi ceva, dar sunt respins pentru că nu am experiență“, spune bucureșteanul de 23 de ani. Deocamdată, îl susțin financiar părinții, la fel ca pe alți 65% dintre studenți și absolvenți, potrivit unui studiu al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Lui Ştefan îi pare rău că nu a făcut practică la timpul potrivit, ca alți colegi de-ai lui, atunci când încă putea să lucreze fără bani. „Acum presiunea este mare, vreau să mă angajez pe un salariu bunicel, pentru a mă putea muta cu prietena, însă nimeni nu îmi dă această șansă, pentru că nu am mai lucrat nicăieri“, spune Ştefan, a cărui situație nu este unică.

Ultimele statistici indică 40.000 de absolvenţi de facultate indemnizaţi ca şomeri, dar cu siguranță sunt mult mai mulți, adunându-i pe cei care nu mai primesc şomaj. Potrivit ultimelor statistici, din totalul şomerilor înregistraţi  la sfârşitul lunii septembrie, 128.393 au fost şomeri indemnizaţi şi 293.604 neindemnizaţi. Următoarea oprire pentru tânărul absolvent al uneia dintre cele mai „la modă“ facultăți? ANOFM, unde vrea să își depună dosarul luna aceasta, „pentru orice“, din disperare. Teoretic, ar avea multe șanse aici, de vreme ce ANOFM a raportat luna aceasta aproape 1.000 de posturi pentru cei cu facultate. Practic însă, ANOFM nu este decât un portal online mai de modă veche, căruia i-o iau mereu înainte portalurile online de recrutare.

Mirajul ofertelor

Când auzi că ANOFM oferă sute de posturi pentru cei care au absolvit o facultate iar statisticile indică tot mai mulți șomeri cu diplomă în buzunar, n-ai cum să nu fii nedumerit. Cei mai mulţi sunt tentaţi să spună că românul este leneş şi pretenţios sau că angajatorii oferă salarii prea mici şi cer prea multe. Adevărul nu este nici de o parte, nici de cealaltă. Potrivit legii, angajatorii trebuie să comunice agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă toate locurile de muncă vacante în termen de cinci zile lucrătoare de la vacantarea acestora, însă nu există nicio exclusivitate la mijloc. „Nimeni nu le poate impune angajatorilor să se limiteze la publicarea pe site-ul ANOFM a ofertelor, ei sunt liberi să posteze unde vor anunţurile“, ne-a lămurit serviciul de comunicare al Agenţiei. Cu alte cuvinte, sistemul funcţionează ca în lumea imobiliarelor: există mai multe agenţii care publică aceeaşi ofertă, depinde care ajunge primul la ea. În timp ce la ANOFM este nevoie de un dosar în toată regula pentru a aplica la un job vacant, pe site-urile de recrutare nu este nevoie decât de un clic pe butonul „trimite CV“. Avantajele majore ale ANOFM, prin care sute de oameni îşi cresc şansele de a obţine locul de muncă mult dorit, sunt cursurile gratuite de formare sau de reconversie profesională şi cele de mediere, obligatorii pentru şomerii indemnizaţi. La aceste cursuri de mediere, şomerii sunt informaţi cu privire la oportunităţile de muncă apărute strict pentru ei, prin planul individual de mediere.

Există facultăţi „inutile“?

Capital a tras un semnal de alarmă imediat după încheierea admiterii la facultate, vizând faptul că tinerii sunt rupţi de realităţile pieţei şi se luptă pentru specializări în care nu prea există oferte de locuri de muncă. „Angajatorii apreciază cu precădere experienţa relevantă în mai mare măsură decât studiile. Explicaţia ar putea consta în discontinuitatea existentă între oferta academică şi cererea concretă de muncă“, crede branch managerul Manpower România, Irina Pânzaru. IT-ul rămâne regele joburilor bine plătite, pentru candidaţii cu facultate, chiar şi fără experienţă. Totodată, se pare că licenţa nu mai este de ajuns: „pentru poziţiile de entry-level, angajatorii apreciază atât studiile efectuate în străinătate, cât şi programele de master susţinute în ţară sau în străinătate, iar pentru poziţiile de mid-level sau de conducere, se pune accent pe programele de MBA“, spune PR-ul ejobs.ro, Laura Chilom. Dar cât de relevantă este totuşi facultatea aleasă pentru viitorul profesional? Potrivit unuia dintre cei mai renumiţi specialişti în recrutare din România, George Butunoiu, buna impresie vine de altundeva. „Găsirea unui loc de muncă după terminarea şcolii e o chestiune care ţine exclusiv de candidat în România şi în multe alte locuri din lume. Contează mai ales universitatea urmată, şi nu facultatea“, spune specialistul desemnat să găsească manageri privaţi pentru companiile de stat. Astfel, eticheta, un internship sau un CV bun pot face diferenţa între primul job adevărat şi primii 250 de lei încasaţi din şomaj._

“Rolul unei facultăţi nu este să asigure imediat după absolvire un job. De când au apărut Bioterra, Spiru Haret etc. sintagma «candidat cu facultate» nu mai are niciun sens” – George Butunoiu, specialist recrutare

Autor: Nicoleta Bănilă

Sursa: capital.ro

Abonează-te la newsletter