Politică

Sistemul de pensii, o bomba cu ceas

Sistemul de pensii din Romania este falimentar pentru ca luna de luna trebuie sa ia bani din bugetul statului pentru a face fata obligatiilor de plata. Problema nu este doar una de moment, legata de, sa zicem, criza.

Raportul comisiei prezidentiale care a cercetat riscurile sociale si demografice ne-a aratat cat de dramatic este viitorul. Mai precis, in 4 decenii, peste jumatate din populatia Romaniei va avea peste 50 de ani si nu va mai fi cine sa plateasca pensiile.

Ce-o fi de facut, pe termen scurt, pentru a degreva bugetul statului, si asa sarac, de povara pensiilor, dar si pe termen mediu si lung astfel incat colapsul sa nu fie doar amanat?

Pe termen scurt, guvenul pare sa se gandeasca la o solutie corecta, eliminarea pensiilor de lux din sistem. Este vorba despre pensiile cu care se iese din institutiile cu epoleti, din diplomatie, din aviatie si care incalca flagrant principiul de baza care guverneaza legislatia pensiilor din Romania: contributivitatea.

Asta inseamna ca pensia este proportionala cu suma cotizata de pensionar de-a lungul intregii vietii. Desigur, cu cat salariul a fost mai mare, in virtutea unor studii mai inalte, a unei responsabilitati sau unor riscuri mai mari, cu atat si pensia va fi mai mare.

In cazul pensiilor de lux insa, principiul contributivitatii, general valabil, se evapora. Ele sunt socotite in functie de veniturile din ultima luna sau ultimele sase luni, venituri care includ oricate sporuri si oricate prime. Ase se ajunge ca in functie de bunavointa sefului, pensia poate ajunge chiar mai mare decat veniturile lunare medii ale fostului angajat. Si vorbim despre pensii care trec de 2.000 de euro.

Nu e moral, nu e legal. Dar e un drept castigat, tipa titularii. Tocmai de aceea, solutia gandita de executiv pare salutara: supraimpozitarea sumelor care depasesc pensia care i s-ar cuveni pensionarului de lux in virtutea contributiei. Sistemul de impozitare nu e drept castigat.

Ramane de vazut in ce masura presiunile imense, mai ales in partea fostilor securisti iesiti cu pensii mamut de prin servicii, vor infrange vointa guvernului.

Masura aceasta e de-a dreptul igienica, dar mai indoiesc ca e si suficienta pentru scoaterea de pe minus a bugetului asigurarilor sociale. Reevaluarea pensionarilor de boala ar fi la fel de importanta, dar si scoaterea multor venituri din zona gri sau de-a dreptul neagra pentru a mari veniturile bugetului. Aceasta din urma masura presupune insa o strategie de ansamblu la nivelul fiscalitatii si a incurajarii mediului privat, adica exact zona in care executivul s-a dovedit cel mai slab.

Pe termen lung insa, masurile trebuie sa fie mult mai profunde.
Comisia de la Cotroceni invoca, ca probabila solutie, majorarea varstei de pensionare la 70 de ani. Speranta medie de viata a barbatilor romani nu atinge insa aceasta varsta, asa ca majoritea ar muri inainte sa ia un leu pensie.

Apoi, o astfel de masura este foarte riscanta si din alt punct de vedere. V-ati sui intr-un autobuz condus de un sofer de 69 de ani? Sau intr-un tren condus de un mecanic de locomotiva de aceeasi varsta? Credeti ca mana unui chirurg sau a unui stomatolog mai este sigura la 70 de ani, vederea la fel de agera, puterea de concentrare la fel ce mare?

Sunt meserii in care evolutia biologica este esentiala. Sigur ca exista si oameni care la 70 de ani sunt mai ageri decat multi altii inca in floarea varstei. Dar ei reprezinta totusi exceptiile intr-o tara cu oameni mai bolnavi si supusi unui stres mai mare decat multi alti europeni.

Probabil ca singurele solutii viabile pe termen lung constau in mentinerea fortei de munca, mai ales a celei calificate, in tara si incurajarea demografiei prin ajutor cat mai mare pentru familiile cu copii. Deocamdata insa, si acestea sunt printre prioritatile ignorate de executiv.

Constantin Racaru
sursa: ziare.com

Abonează-te la newsletter