Summitul G20 care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute în Statele Unite ale Americii se înscrie perfect în tiparul unei reuniuni la nivel înalt la care se discută mai mult abstracţiuni decât lucruri concrete.
Au fost “uitate” subiecte precum rolul dolarului în organizarea monetară internaţională sau strategiile de ieşire din criză ce ar trebui adoptate în perioada următoare.
În schimb au fost discutate teme precum reorganizarea Fondului Monetar Internaţional şi încadrarea bonusurilor bancherilor.
În rest, declaraţia finală a summitului conţine un lung şir de afirmaţii fără un mesaj foarte concret, în stilul clasic al reuniunilor precedente.
Guvernul Mondial
O afirmaţie care ar putea să-i pună pe jar pe susţinătorii teoriei consipraţiei şi care apare de două ori în declaraţia finală a fost interpretatată de unele publicaţii internaţionale ca fiind punerea bazelor unei guvernări mondiale.
“Am hotărât ca G20 să fie cel mai mare forum al cooperării economice internaţionale”, se arată în declaraţia finală.
“Summit-ul G20 a pus bazele unui nou dosar: coordonarea internaţională a politicilor economice şi a guvernării mondiale”, spune economistul Jean Pisani-Ferry.
Unii analişti sunt mai rezervaţi şi spun că această afirmaţie nu este decât înlocuirea G8 cu G20, întrucât acesta din urmă este mult mai reprezentativ.
Reforma FMI şi a Băncii Mondiale
Conform hotărârilor luate în cadrul summit-ului, ţările emergente vor avea mai multă putere privind deciziile care se vor lua în cadrul Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale.
Astfel, va fi transferată acestor state o cotă de cel puţin 5% din drepturile totale de vot în cadrul FMI. Câştigătorii acestei măsuri vor fi China, Coreea şi Turcia.
Consumatorul american nu va mai fi în centru
“Sentimentul revenirii la normalitate nu trebuie să ne conducă la un exces de încredere”, spun liderii G20, care sunt de părere că noua economie nu va trebui să-l mai aibă în centru pe consumatorul american şi nici pe marii exportatori ai lumii.
Problema dolarului, făcută uitată
Deşi China şi-a expirmat încă de pe 2 aprilie ca summit-ul de la Pittsburgh să ia în calcul şi rolul dolarului în structura financiară internaţională, Statele Unite au reuşit să facă uitat acest subiect, întrucât adoptarea unei alte monede de rezervă ar însemna poate cel mai evident semnal că puterea Statelor Unite ale Americii începe să slăbească.
Bruno Cavalier, economist la Oddo Securities, este de părere că această problemă este una în lipsa căreia nu se poate discuta despre o relansare a economiei mondiale, întrucât o valoare fluctuantă a dolarului implică o instabilitate a sistemului financiar mondial şi a economiei.
Valentin Vioreanu
sursa: capital.ro
Adauga comentariu