Politică

România post-electorală: şomeră, scumpă, îndatorată până peste cap şi lipsită de investiţii

Amânarea reducerii cheltuielilor statului în 2009 se va plăti scump în anii următori iar plata începe din 2010. România va plăti anul viitor dobânzi de cel puţin două miliarde de euro în contul datoriei publice

Nota de plată pentru criza din 2009, îndulcită de Guvern prin împrumuturi de ordinul zecilor de miliarde de euro, va veni anul viitor, când se va plăti, în bani sau în locuri de muncă, decizia autorităţilor române de a evita măsuri nepopulare (disponibilizări, micşorări de pensii şi salarii sau măriri de taxe) în anul electoral 2009. Atât cursul cât şi eventualele măriri de taxe şi impozite, precum şi îndatorarea continuă a României vor fi afectate aproape integral de stabilitatea mediului politic şi de respectarea acordului de 20 de miliarde de euro cu FMI şi CE.

Din ce în ce mai scump să trăieşti în România

Recalcularea accizelor la un curs de 4,2 lei/euro faţă de 3,73 va duce la scumpirea bunurilor şi serviciilor încă din prima zi a anului viitor. În timp ce energia electrică va fi cu până la 20% mai scumpă, benzina se va scumpi şi ea cu până la 20%, în timp ce ţigările, în preţul cărora acciza urcă până la 80%, vor fi şi ele cu 34% mai scumpe, până la 10 lei pe pachet. Scumpirea utilităţilor va determina şi scumpirea produselor în al căror cost de producţie curentul şi carburanţii ocupă ponderi importante. Patronatele din producţia de alimente estimează deja scumpiri de 10-20% la carne, în special de pui şi de porc, 4-5% la lapte şi circa 2% la zahăr şi pâine. Mai mult decât atât, este posibil ca viitorul Guvern să decidă creşterea TVA sau a cotei unice, pentru a face rost de mai mulţi bani la bugetul de stat. În timp ce politicienii anunţă micşorări de taxe, economiştii spun că, inevitabil, ele vor creşte.

Cursul va scădea sub 4 lei/euro abia în 2015

Anul viitor cursul mediu va fi la fel ca în 2009, de 4,2 lei/euro, conform celei mai recente estimări a Comisiei Naţionale de Prognoză. În timp ce unele bănci estimează un curs în scădere, în apropierea pragului de 4,1 lei/euro la finele lui 2010, CNP spune că abia în 2015 paritatea ar putea scădea sub pragul de 4 lei pentru un euro, după ce în 2014 vom plăti în medie 4,05 lei pe euro. Eventualul eşec al acordului cu FMI ar putea destabiliza masiv leul, fiind posibil şi un curs 5,5 lei/euro, care ar avea efecte devastatoare pentru cei cu credite în valută. O astfel de depreciere masivă ar scumpi şi bunurile şi serviciile ale căror preţ este exprimat în euro, printre care proprietăţile imobiliare, serviciile de telefonie, internet şi TV precum şi unele taxe şi impozite, printre care şi taxa auto.

Şomajul bugetar îl va înlocui pe cel din privat

La sfârşitul acestui an România va avea peste 830.000 de şomeri, cu 263.000 mai mulţi decât în 2008. Disponibilizările au avut loc, aproape integral, în mediul privat. În 2010 situaţia se va inversa. În timp ce CNP estimează că anul viitor vor fi cu 68.000 mai puţini şomeri, statul va concedia circa 10% din persoane, respectiv 140.000 de angajaţi. României îi vor trebui mai mult de şase ani pentru a reveni la un număr de şomeri asemănător celui din 2008, de 575.000 de persoane. Până în 2015 ar putea fi disponibilizaţi circa 30% din angajaţii bugetari, respectiv circa 450.000 de persoane.

Suntem datori vânduţi

În 2010 statul va plăti dobânzi de peste două miliarde de euro aferente datoriei publice, respectiv până la 2% din PIB, cam cât bugetul unui minister mai mic. Datoria publică, de peste 33 miliarde de euro, respectiv 28% din PIB, ar putea creşte până la 35% în următoarele luni, respectiv până la aproape 40 de miliarde de euro, în condiţiile în care numai în primele nouă luni ale acestui an statul s-a îndatorat cu şase miliarde de euro. Menţinerea cheltuielilor bugetare la care se adaugă şi plata dobânzilor vor scădea vizibil investiţiile statului. Conform acordului cu FMI, investiţiile trebuiau iniţial să aibă 3,5% din PIB, prognoza scăzând însă la doar 3,1% în 2009.

Cum va ieşi România din criză?

Anul viitor, economia românească ar putea creşte cu 0,5%, faţă de o scădere de 7,7% în 2009. CNP consideră că din jumătate de procent de creştere 0,3% ar urma să vină din construcţii, patronatele susţin că o treime dintre companiile locale au pierdut contractele de export, în special industria, în timp ce constructorii nu pot face mare lucru fără bani străini, din moment ce statul nu construieşte aproape nimic. Fără exporturi şi cu un consum intern gâtuit de ratele mari de la bănci şi disponibilizări sau scăderi de salarii, creşterea economică de anul viitor pare a depinde integral de atragerea de investiţii străine.

Victor ROTARIU

sursa: gandul.info

Abonează-te la newsletter