Politică

România intră în Siria fără aprobarea ONU?

syria-the-good-old-cold-war-gameO ştire de senzaţie a apărut recent pe site-ul belgian RTL.be. Citând surse din MAE francez, publicaţia a enumerat şase ţări membre ale UE, care, urmând exemplul Franţei, susţin intervenţia militară în Siria „chiar şi fără aprobarea ONU”. Printre ele se află în mod neaşteptat România.

Pe scena politică românească atmosfera este tot mai încinsă, declaraţii răsunătoare vin una după alta, iar divergenţele româno-ungare în privinţa Transilvaniei sunt o durere de cap pentru organizaţiile la care au aderat (NATO şi UE), menţionează politologul rus Boris Şmelev.

„Este clar că Bruxelles-ul şi NATO exercită influenţă asupra Ungariei şi României, încercând să le reţină de la adoptarea unor decizii dure una împotriva celeilalte. Calitatea de membru în NATO şi UE nu putea să şteargă divergenţele istorice existente între Ungaria şi România. Iar în viitorul apropiat vom asista la intensificarea divergenţelor dintre cele ţări şi la încercarea Bruxelles-ului de a lua sub control această situaţie”.

Spre mirarea observatorilor, printre cei care l-au criticat cel mai dur pe Traian Băsescu a fost nimeni altul decât ministrul român de Externe, Titus Corlăţean. Potrivit acestuia, probleme creează nu politicienii maghiari, ci chiar Băsescu. „Declaraţia lui Băsescu privind asumarea leadership-ului punerii la punct a Ungariei produce prejudicii relaţiilor internaţionale”, a declarat şeful diplomaţiei române. El a mai subliniat că Budapesta oficială are o poziţie echilibrată în privinţa problemei legate de Transilvania. O altă chestiune de politică externă, în jurul căreia, în ultimul timp, s-au intensificat discuţiile se referă la Kosovo.

Încă din anul 2008, România a declarat că refuză categoric să recunoscută independenţa provinciei Kosovo, proclamată în mod unilateral. Însă, în ultimul timp, Traian Băsescu începe treptat să-şi schime părerea. Luând cuvântul la o întâlnire cu corpul diplomatic, el a declarat că poziţia României privind Kosovo „s-a flexibilizat”. Autorităţile locale şi presa din Priştina au întrevăzut în declaraţiile preşedintelui român recunoaşterea în curând a independenţei Kosovo şi de către România. Pe acest fundal politic a apărut şi informaţia că România este gata să sprijine loviturile militare asupra Siriei fără mandatul ONU. Bucureştiul s-a dovedit într-o companie foarte interesantă. Este vorba de Danemarca, cunoscută pentru poziţia sa dură faţă de multe probleme internaţionale. Letonia şi Croaţia urmează în mod tradiţional dictatele euroatlantice. Grecia şi Cipru, ale căror probleme economice şi dependenţă financiară de UE şi FMI, practic, le privează de dreptul la o politică externă independentă.

Prezenţa României pe această listă este stranie, mai ales dacă ţinem cont de poziţia Bucureştiului în problemele legate de Transilvania, Transnistria şi Kosovo. Reiese că, în ceea ce priveşte menţinerea integrităţii teritoriale în Europa, opinia ONU este importantă pentru Bucureştiul oficial, însă în privinţa Siriei nu prea. Apropo, nici Ungaria, nici Bulgaria, nici alţi vecini ai României nu se grăbesc deocamdată să se pronunţe pentru intervenţia militară în Siria. Este interesant că, încercând să explice cauzele agravării divergenţelor româno-maghiare, Titus Corlăţean a declarat că „politicienii din ambele ţări se folosesc de perioadele de divergenţe pentru a câştiga puncte electorale”. Doar ne-am dori ca astfel de perioade de divergenţe să nu aibă consecinţe tragice şi ireversibile.

Autor: Piotr Iskenderov
Sursa: Vocea Rusiei

Abonează-te la newsletter