Politică

România are nevoie de competență: sistemul medical este bolnav

protest-medici-186x186Sistemul medical din Romania este bolnav. Nu este singurul sistem bolnav. Sistemul medical al unei tari este ca un organ vital al unui organism viu care, atunci cand incepe sa cedeze, genereaza un risc de decompensare, de instalare a unei stari patologice in care tulburarile datorate unui organ bolnav nu pot fi compensate prin activitatea suplimentara a partilor neafectate sau a unui organ cu functie similara.

Metodologiile de analiza si diagnoza a sistemelor economice pot fi informational-decizionale sau conceptuale. Aplicarea lor in cazul afectiunii sistemului medical din Romania va pune rapid in evidenta complexitatea factorilor endogeni si exogeni care contribuie la cresterea entropiei sistemului si la riscul de colaps al acestuia.

Modelul descriptiv evidentiaza rapid o principala problema a sistemului medical din Romania, respectiv pierderea resursei umane. Medicii foarte bine pregatiti si medicii rezidenti parasesc Romania si acesta este un fapt alarmant si dureros. Nimeni nu ar fi crezut ca vor pleca si medicii in varsta de 50 de ani! Aici ar trebui rapid pusa intrebarea: – pentru cine este alarmant si dureros? Raspunsul, credem ca ar trebui sa fie la fel de evident: – in primul rand pentru fortele politice care si-au asumat buna si eficienta administrare a tarii, iar in al doilea rand pentru noi toti, intrucat simplul fapt ca ne uram ”multa sanatate” nu va elimina riscul de a fi tratati de medici cu un nivel redus de competenta.

Nivelul de competenta al medicilor constituie un parametru fundamental al sistemului medical si este direct proportional cu nivelul de dezvoltare economica al statului de referinta, care este apreciat luand in considerare un set de indicatori macro, dintre care cei mai relevanti sunt: – produsul intern brut pe locuitor si dimamica acestuia; – populatia ocupata si structura acesteia pe sectoare economice; – nivelul productivitatii muncii, capitalului si ritmurile lor de crestere.

Intrucat nivelul de competenta al medicilor (n.a. la fel de valabil pentru orice alta profesie) constituie o ”macro-dimensiune de sistem”, accesul sistemului sanitar la competenta medicala va continua sa ramana limitat in mod obiectiv, chiar legic, de nivelul de dezvoltare economico-sociala si culturala a Romaniei. Aceasta limitare obiectiva este afectata suplimentar de trei ”variabile de sistem” alcatuite din factori endogeni si exogeni cu un profund caracter de stress: – nivelul de coruptie din sistem, calitatea managemntului sanitar si calitatea deciziei politice.

Involutia sistemului sanitar al Romaniei

Piramida competentei medicale din Romania este dublu amputata. Tinde sa-si piarda varful competentei medicale prin head-hunting si baza intrarii in sistem a rezidentilor in curs de formare profesionala prin recrutare pentru clinicile occidentale. Piramida competentei medicale este lasata fara temelie si fara varf, tinde sa se aplatizeze accelerat sub actiunea celor doi vectori cu forta de extractie si sa se transforme intr-o lentila de mediocritate. Este exact ca o armata ramasa fara generali, fara ofiterii cu experienta, fara soldati, condusa de niste plutonieri deveniti comandanti peste caporali. Acest tip de sistem in care doctorii model si exemplu profesional pentru tinerii lor colegi dispar in tari cu un nivel ridicat de dezvoltare economico-sociala va suferi drama disparitiei formatorilor profesionali, disparitiei leadeship-ului, instalarii si consolidarii mediocritatii. Problema care se pune aici o constituie costurile sociale uriase asociate acestui fenomen precum si costurile imposibil de imaginat si de suportat de Romania pentru o viitoare corectie de sistem. Pana atunci prospera o industrie medicala privata nereglementata, care nu se afla in parteneriat social cu pacientii si cu guvernul, iar triunghiul intereselor pacient – stat – unitate sanitara privata se armonizeaza pe principiul eminamente nociv ”platesti, te tratezi la privat, nu platesti, te tratezi la stat”, in care statul este transformat in personaj negativ de proprii sai nebuni administratori.

Fenomenul dramatic al plecarii rezidentilor trebuie inteles ca disparitie din sistem a acelor persoane care fac inca 6 ani din viata o munca pe credit pentru sanatatea publica din Romania si spera sa ajunga in viitor in varful ierarhiei profesionale medicale. Este evident ca fenomenul poate fi contracarat eminamente numai pana la un anumit nivel dictat obiectiv de nivelul de dezvoltare economico-sociala a Romaniei. Libertatea de miscare a persoanelor in Europa si global asociata cu fenomenul de imbatranire din Europa de Vest accelereaza plecarea varfurilor medicinii romanesti si rezidentilor din Romania.

Europa de Vest va deveni probabil, in cele din urma, victima propriei eficiente. Tineretul in general – si cel occidental nu face exceptie -, fuge dupa venituri imediate, ceea ce a determinat reducerea numarului de medici formati in Occident. Numai in Germania este nevoie in sistem de cca 15.000 de cadre medicale. Tinerii nu mai vor sa invete minim 12 ani sa ajunga medici specialisti si restul vietii profesionale, ramase pana la pensie, sa fie obligati sa-si insuseasca diverse competente medicale. Costurile din ce in ce mai mari asociate actului medical din occident vor genera, in cele din urma, o reorientare a caselor de asigurari din Vest catre costurile mai reduse din Est si, aparent, aceasta ar putea reprezenta salvarea sistemului medical din Romania, dar este eminamente hazardat si absurd sa mizam pe acest tip de rezolvare a problemelor cu care ne confruntam in prezent.

Este mult mai important sa fie cunoscute si analizate obiectiv viciile, metehnele, cusururile, defectele, deficientele si imperfectiunile sistemului medical si sa se actioneze preventiv astfel incat resursa umana sa fie cat mai putin afectata de urmatoarele variabile nocive ale sistemului: – incompetenta; – coruptie; – perceptie politico-sociala negativa sau marginala; – disfunctionalitatea sistemelor adiacente sistemului medical, cu care acesta este obiectiv interoperabil.

Ierarhia din spitalul romanesc este dictata dinafara unitatii spitalicesti de structurile politice si universitare, care si ele sunt tot politice. Șeful de sectie din spital se afla in varful lantului trofic, cu drept de ”viata si de moarte” asupra subalternilor, actionand exclusiv in interes propriu si nu in interesul organizatiei medicale sau al pacientilor, iar exceptiile sunt din ce in ce mai putine. S-a ajuns in aceasta situatie intrucat ”calitatea, cantitatea si importanta sociala a muncii” prestate in folosul societatii de personalul medical nu este recunoscuta de stat printr-o salarizare adecvata, iar fluxurile financiare neconforme sau ilegale intrate in buzunarele sau conturile personalului medical contribuie la o stare de rau generalizat, care se extinde toxic intr-o atmosfera institutionala guvernata de tacere, obedienta, complicitate si teama.

La aceasta se adauga interesele marilor corporatii reprezentate de 8 mari concerne mondiale transnationale, consiliate de cele mai mari case de avocatura. Acestea se intalnesc la ”masa tratativelor” cu cei mai umili, incompetenti si corupti functionari ai statului, cu care este lesne sa ne imaginam cum se negociaza si cine decide de fapt. Ambasadele si cancelariile statelor de origine ale celor mari 8 transnationale fac presiuni imense asupra tuturor structurilor Romaniei pentru mentinerea sau cresterea sumelor alocate medicamentelor.

Sumele din componenta Bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS) in perioada 1999 – 2012 sunt graitoare (www.cnas.ro). ATENȚIE! – se remarca reducerea sumelor alocate spitalelor de la 8500 milioane lei/ 2010, la 7050 milioane lei/2011, (-21%), in timp ce la medicamente alocarile au crescut de la 3300 milioane lei/ 2010, la 6000 milioane lei/ 2011 (+ 82%).

Cresterea devastatoare alocata medicamentelor are urmatoarea componenta: – la ”Medicamente cu si fara contributie personala” observam ca in perioada de referinta 1999 – 2012, alocarile bugetare au crescut de 28 de ori, respectiv de la 125 la 3450 milioane lei; – la ”Medicamente pentru boli cronice, utilizate in programe nationale”, in perioada de referinta 2006 – 2012 alocarile bugetare au crescut de 2,4 ori, respectiv de la 708 la 1686 milioane lei.

Daca nu ati inteles pana acum de ce s-au umplut orasele de farmacii, iata ca avem si explicatia. Medicamentele nu se mai dau in spitale, le cumparam pe banii nostri din farmacii.
Un capitol foarte interesant de observat este reprezentat de ”Cheltuielile de administrare a fondului” care, in perioada 1999 – 2012 au crescut de cca. 11 ori, respectiv de la 47, 6 la 525,4 milioane lei (+1004% !!!). Este o pierdere de vreme sa facem comentarii pe marginea cresterii inimaginabile a acestui capitol bugetar si de aceea lasam cititorii sa traga singuri concluziile care se impun. Adaugam numai ca la capitolul ”Proiecte cu finantare din Fonduri Externe Nerambursabile postaderare”, sumele sunt urmatoarele: 0 lei/2007, 0 lei/2008, 0 lei/2009, 0 lei /2010, 1 milion euro /2011, 37 milioane euro milioane /2012. Fara comentarii!

Datorita acestor grave distorsiuni de conceptie a Bugetului FNUASS si subfinantarii spitalelor in favoarea ”medicamentelor”, unitatile spitalicesti au acumulat datorii in 2011 ce au impus corectia de majorare a nivelului cheltuielilor pentru 2012 la 7431 milioane lei, dar cu toate acestea s-a intrat si in anul 2013 cu datorii reportate.

Este rusinos ca in spitale pacientii sunt nevoiti sa-si cumpere medicamentele si nu are nicio relevanta faptul ca sunt platitori activi la asigurarile de sanatate. Guvernul nu este capabil sa articuleze clar esenta adevarului: – pentru contributiile noastre la asigurarile de sanatate mai putem primi cazare in spital, interventia medicala si o hrana sumara. Medicamentele sunt pe banii nostri, iar lucrul mecanic medical este pe spaga. Aceasta este realitatea si trebuie sa ne gandim serios daca vom convietui cu ea ca si pana acum sau daca incercam sa o transformam in bine. Tendinta este de atragere a populatiei catre unitatile spitalicesti private, unde nimeni nu este intrebat daca este platitor la asigurarile nationale de sanatate si unde se practica un proces de mulgere corect si eficient. Cat priveste interventiile stomatologice, de cand nu ati mai fost la un dentist fara sa platiti integral costul lucrarii? Trist nu-i asa?

Ar mai trebui spus ca este un caz de subminare premeditata a sanatatii cetatenilor Romaniei carora le aprobi in bataie de joc liste pentru medicamente compensate extrem de scumpe, introduse prin presiuni din afara tarii sau de diversi corupti interni. Populatia ar putea fi eficient si excelent tratata si cu medicamente generice compensate, iar cine doreste si isi poate permite, este liber sa plateasca diferenta pana la concurenta valorii medicamentelor, de marca, foarte scumpe si necompensate. In schimb, decidentii sistemului medical fac exact pe dos; ”in temeiul unor argumente consistente”, decidentii se lasa convinsi sa acorde compensari pentru cele mai scumpe medicamente, ulterior se mira ca nu ajung banii pentru toti cei suferinzi, le este indiferent ca apartinatorii alearga prin farmacii sa cumpere medicamentele ce trebuiau sa fie administrate de spitale in contul datoriei pe care statul o are de onorat fata de cetateanul ce contribuie lunar la asigurarile de sanatate si, in final, iau de la stomatologie si dau la oncologie.

”Vom suspenda procesul de contractare pentru acest tip de asistenta (n.a. stomatologica) pentru anul 2013, pana la primirea unor precizari suplimentare din partea CNAS”, se arata intr-un comunicat pe site-ul CASMB din luna aprile a.c. Pentru acoperirea lipsei de fonduri la oncologie, ministrul sanatatii a decis sa obtina banii prin amputarea gratuitatii pentru copiii si beneficiarii legilor speciale care se puteau trata gratis, macar teoretic, la putinii dentisti care lucreaza in sistemul de asigurari. Aparent, pare uman. Luam fondurile destinate copiilor pentru tratamente stomatologice si alocam acesti bani copiilor bolnavi de cancer, numai pana in februarie 2014 si dupa aceea reintroducem toti copiii la gratuitatea tratamentelor stomatologice. Spunem ”aparent uman” pentru ca iei de la copii si dai altor bolnavi, iar ”sistemul” nu-i permite coordonatorului ministerial sa diminueze din portia inuman de consistenta si intangibila pentru medicamente. Aceste aspecte sunt aduse in discutie si sunt supuse atentiei cititorului pentru a-l determina sa observe cu claritate atat lipsa de etica si de morala a celor care ne guverneaza cat si abordarea lor segregationista si discriminatorie pe criteriu de varsta in cazul pensionarilor, carora nu li se va mai reda dreptul la gratuitate in stomatologie.

Acest sistem este bolnav si suferinta lui trebuie rapid tratata de oameni competenti si cu coloana vertebrala. Romania are nevoie de competenta si de dragostea noastra, altfel moare si ea!

Autor: Dan Moraru
Sursa: Wall Street