Politică

Orice euro minus la datoria publică înseamnă de fapt un pas spre libertate, nu spre recesiune

romania-din-nou-in-recesiune-ce-motoare-de-crestere-mai-existaRăspunzând unui articol apărut în Ziarul Financiar privind necesitatea reducerii datoriei publice şi rambursării din economii făcute la buget a obligaţiunilor emise anterior de către statul român şi care vin astăzi la scadenţă, profesorul Daniel Dăianu susţine că o astfel de decizie ar însemna revenirea în recesiune

În conjunctura actuală, când de circa un an pieţele par să se fi liniştit, o astfel de opinie poate avea raţiunea sa, însă ceea ce se uită este faptul că pe pieţele financiare internaţionale mocneşte în continuare criza datoriilor şi că la orice eventuală izbucnire cei mai slabi vor fi primii doborâţi dacă nu se pregătesc din timp. Ce înseamnă această pregătire? Pur şi simplu reducerea dependenţei de exterior şi de creanţieri. O creştere de datorie este falsă dacă miliardul de euro care se aşază în plus la soldul îndatorării publice nu aduce măcar un plus de 1,5 miliarde de euro la PIB. Iar acest raport nu poate fi obţinut decât prin investiţii, nu prin majorare de cheltuieli salariale şi de bunuri şi servicii.

Este exact ceea ce guvernul actual nu face, de vreme ce datele execuţiei bugetare de la Ministerul de Finanţe arată o reducere cu 10% a cheltuielilor de capital pe primele opt luni din 2013, o creştere cu 15% a cheltuielilor cu salariile şi una cu 11% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii.  Nu poţi avea un randament pozitiv al datoriei care să te ţină departe de recesiune prin scăderea cheltuielilor de investiţii. Dimpotrivă, creşterea îndatorării este, ca şi în 2009, o risipă pe banii contribuabililor.

„Cât timp nu vom restructura în profunzime administraţia şi nu vom eradica deficitele prin reducerea de cheltuieli mai degrabă decât prin creşterea de impozite, cât timp nu vom reoxigena economia reală reducând sfera publică şi nu vom reîncepe să investim şi să creăm valoare adăugată dând prioritate absolută sectorului productiv, vom continua să dăm înapoi“. Citatul îi aparţine lui Denis Kessler, preşedinte al companiei franceze de reasigurări Scor, cu active de 32 de miliarde de euro, şi a fost publicat în cotidianul de business „Les Echos“ de luni, 30 septembrie 2013. Kessler se declară îngrijorat de situaţia din Franţa, unde creşterile deficitului comercial şi ale celui bugetar însoţesc majorarea datoriei publice.

Însă perspectiva este valabilă perfect şi pentru România, care are nevoie de creştere de competitivitate prin reducerea aparatului public şi a poverii fiscale. „Fără o reformare profundă a sferii publice şi sociale, fără o dezîndatorare generalizată nu există întoarcere la o creştere durabilă“, afirmă Kessler, parcă descriind punct cu punct ceea ce are nevoie şi România. Sigur că în Franţa datoria publică este la 95% din PIB, deci îngrijorarea privind finanţele statului şi necesitatea reducerii datoriei publice este şi mai mare, dar Franţa adună din taxe şi impozite 55% din PIB. În România, unde statul nu strânge decât 32% din PIB, taxe şi impozite, datoria publică de 38% din PIB apasă la fel de mult.

Afirmând că rambursarea la scadenţă a obligaţiunilor statului din economisiri la bugetul public provoacă recesiune nu este decât o ofertă de alibi pentru risipa bugetară a actualului guvern. A fost un şoc reducerea salariilor de la stat cu 25% decisă de preşedintele Băsescu în 2010, dar după cum şi preşedintele a mărturisit într-un cerc de apropiaţi, aceasta este singura posibilitate de reducere a cheltuielilor în haotica administraţie românească, unde goana după sinecuri este principala preocupare a membrilor de partid când vin la guvernare.

Nu mai punem la socoteală incapacitatea majorităţii celor care ocupă birourile administrative de a furniza bunuri şi servicii publice de calitate. Măcar să cheltuie mai puţin şi să nu pună în pericol finanţele statului prin creşterea continuă a datoriei. Se admite că o mare parte din bani merge în direcţii care nu creează valoare adăugată. Atunci de ce să nu tai ce este de tăiat şi să reduc datoria?

„Acalmia observată de pieţele financiare este înşelătoare. Ne aflăm în plină represiune financiară. Totul este făcut în aşa fel încât statele să se împrumute la costuri reduse. FED-ul şi-a dublat activele în ultimii patru ani până la 3.500 de miliarde de dolari, cumpărând bonuri de trezorerie americane (adică finanţând direct statul american – n.red.). Dar nu vor putea fi umflate la infinit bilanţurile băncilor centrale“, mai avertizează preşedintele Scor.

Ni se spune că împrumutul de 20 mld. euro din martie 2009 a fost necesar pentru a evita recesiunea. Am avut recesiune de care vom scăpa de abia la anul în termeni reali cu tot cu aceşti bani. Acum iarăşi se afirmă că ne pândeşte recesiunea dacă nu ne împrumutăm şi mai mult.

De ce nu ar fi de ajuns exemplele Greciei şi ale celorlalte ţări de la periferia Europei care au fost scoase de pe pieţele internaţionale de împrumut din cauza îndatorării peste limite? Sau terifianta situaţie din Statele Unite, unde 80% din angajaţii Trezoreriei, ai Ministerului Muncii, ai Ministerului de Interne, ai Ministerului Comerţului – pentru a enumera doar cele mai afectate instituţii – au fost trimişi în şomaj tehnic de către guvernul SUA, aflat în incapacitate financiară. Marea putere americană este îngenuncheată de datorii ! Nu mai ai bani, totul se prăbuşeşte. Indiferent ce poziţie politică ai în lume.

Mai ales că cel puţin în următorii patru ani, odată cu realegerea cancelarului Angela Merkel la conducerea Germaniei, cuvântul de ordine va fi austeritate în Europa. „Se va aplica faimoasa regulă de aur: cel care are aurul face regula“, mai spune destul de cinic în interviu preşedintele Scor. Iar cei îndatoraţi, nu-i aşa, sunt nevoiţi să se conformeze regulii celui care are aurul. Aşa că orice euro minus la datorie înseamnă de fapt un pas spre libertate, nu spre recesiune.

Autor: Sorin Paslaru
Sursa: Ziarul Financiar

Abonează-te la newsletter