În toamna am discutat despre guvernarea globală. Astăzi dăm că exemplu al modului în care ea se manifestă atacul recent al ONU împotriva Bisericii Catolice. ONU e o organizaţie supra statală care îşi asumă în mod treptat tot mai multe atribuţii pe care statele membre nu i le-a acordat cînd a fondat-o la sfârşitul anilor 40. ONU a fost fondată pentru a asigura pacea în lume. Nimic mai mult şi nimic mai puţin. De-a lungul anilor însă ONU şi-a asumat atribuţii adiţionale care erodează suveranitatea naţională şi valorile naţionale. În cazul despre care vorbim astăzi a făcut-o prin intermediul Convenţiei internaţionale a drepturilor copiilor.
Convenţia are un Comitet permanent al drepturilor copilului care e autorizat să supravegheze modul în care ţările care au aderat la Convenţie implementează prevederile convenţiei. Face asta în cadrul întrunirilor periodice pe care le are cu statele membre în care revizuieşte politică internă privind drepturile copiilor. În ianuarie a venit rîndul Vaticanului să fie chestionat asupra subiectului. Comitetul a elaborat un Raport în care se critică Vaticanul pentru că se pronunţă împotriva homosexualităţii şi astfel, afirmă Raportul, stigmatizează comunitatea de “minorităţi sexuale”. „ONU, spune Raportul ONU este îngrijorat cu privire la declaraţiile şi afirmaţiile trecute ale Sfântului Scaun despre homosexualitate, ce contribuie la stigmatizarea socială şi violenţă împotriva adolescenţilor şi copiilor lesbieni, homosexuali, bisexuali şi transexuali crescuţi în familii cu părinţi de acelaşi sex”. ONU deasemenea a cerut Vaticanului să-şi folosească autoritatea morală pentru a respinge discriminarea împotriva copiilor homosexuali cît şi dezincriminalizarea sodomiei în ţările unde ea încă e împotriva legii. (Paragraful 26) Curioasă această afirmaţie, ea presupunînd că minorii pot fi homosexuali.
ONU a atacat Vaticanul pentru că afirmă diferenţa între sexe în loc să le trateze dintr-o prespectiva unisex. Vaticanul e deasemenea criticat pentru că în textele şcolare promovează diferenţele între sexe în loc să elimine “stereotipurile de gen”. În consecinţă, ONU cere Vaticanului să cenzureze manualele şcolare să elimine “stereotipurile de gen”.
Raportul ONU privind Vaticanul e simptoma unei probleme mai mari, radicale şi îngrijorătoare: ONU a dezlănţuit un veritabil raboi împotriva religiei la nivel global. Perspectiva religioasă (ori creştină) a societăţii e diferită de cea seculară promovată de ONU. Perspectiva seculară şi viziunea socială pe care ea o promovează cere exluderea influenţei religiei din societate. Relaţiile între sexe e un exemplu tipic. Religia şi creştinismul recunosc diferenţele între persoane pe baza de sex şi le văd că fiind complementare, pe cînd ONU cere că diferenţele să fie eliminate în întregime.
Alte lucruri condamnate de ONU în Raportul împotriva Vaticanului este învăţătură Bisericii Catolice privind avortul, sexualitatea la adolescenţi, educaţia sexuală, căsătoriile homosexuale, pedeapsa copiilor, drepturile parentale. Şi nu e de mirare. Deoarece pentru Biserica Catolică şi toate celelalte denominaţii creştine avortul e uciderea unor fiinţe inocente, sexul e acceptabil doar în căsătorie, homosexualitatea e un păcat, pedeapsa moderată a copiilor e un drept parental, şi părinţii au dreptul şi autoritatea ultima de a dispune de educaţia copiilor lor.
Cine a acordat lui ONU autoritatea de a se amestecă în treburile statelor membre? ONU cere Vaticanului să-şi altereze doctrinele fundamentale pentru a se conformă ideologiilor seculare ale veacului. Dacă România crede că e izolată de aceste atacuri se înşală. Toţi creştinii trebuie să privească cu multă îngrijorare atacul ONU împotriva Vaticanului. Este un atac pregătit încă din 1995. Dacă ONU îndrăzneşte să ceară Bisericii Catolice să-şi modifice doctrinele religioase pentru a se conformă viziunii seculare promovate de ONU, îndrăzneala asta e periculoasă şi scandaloasă. Ea reflectă o lipsa de respect faţă de religie în creştere la elită intelectuală a lumii, atît la nivel de ONU cît şi în ţările occidentale. Asta trebuie să ne îngrijoreze. Elită seculară, ajunsă în vârful piramidei mondiale, îşi atribuie autoritatea de a modifică doctrinele religioase a miliarde de cetăţeni ai societăţii globale. Pe cele cu care e de acord le promovează, iar pe cele cu care nu agreează le marginalizează. Le considerea în afară normelor civilizate a societăţii contemporane. În adevăr, şi fără îndoială, am ajuns la un punct îngrijorător şi radical în relaţia dintre ONU că organizaţie supra statală şi statele membre: ONU şi discipolii ei promovează intoleranţă nu toleranţă faţă de religie.
Din nefericire, ce se întîmplă la nivel de ONU se întîmplă şi la nivel de Uniune Europeană şi afectează pe toţi creştinii, evreii şi musulmanii. În februarie Danemarca a şocat Europa interzicînd sacrificarea animalelor după ritualul şi în coformitate cu tradiţia iudaică ori musulmană. Iar anul trecut Consiliul Europei a lansat o rezoluţie de condamnare a practicii de circumcizie a copiilor nou născuţi pe baza de motive religioase. În ritmul acesta vom ajunge curînd să ni se interzică să botezăm copiii nou născuţi ori adolescenţii pe motivul că botezul creştin încalcă Convenţia internaţională a drepturilor copilului. Asta de fapt e viziunea ateului britanic Richard Dawkins după care educaţia religioasă e o formă de abuz al copilului. Este asta Europa în care dorim să trăim? Sperăm că fiecare cititor al acestor randurti să aibe curajul să spună nu.
ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Sursa: Ziarul Natiunea
Adauga comentariu