Ambasadorul francez Henri Paul a descris cum oficialii români le cer mită investitorilor
Oficialii români le cer investitorilor străini mită, făcându-le semne aluzive pe sub masă. Modalităţile prin care autorităţile române îşi comunică dorinţa de a primi mită au fost descrise de ambasadorul francez la Bucureşti, Henri Paul, care a răspuns în mod clar „Da” atunci când a fost întrebat dacă investitorilor francezi li s-a cerut mită în România. „(Oamenii de afaceri francezi – n.r.) mi-au spus ce a spus ambasadorul american. Adică mi-au spus că au existat cazuri de corupţie”, a relatat ambasadorul, într-un interviu acordat Mediafax. „Cereri explicite de mită?”, a întrebat reporterul. „Da”, a răspuns oficialul, iar apoi, întrebat din partea cui au venit aceste cereri, ambasadorul francez a explicat: „Au fost propuneri aluzive/discrete («appels du pied»), ştiţi cum se face”. „Cu piciorul?”, a revenit întrebarea reporterului, după care Henri Paul a confirmat şi a exemplificat cu un semn cu piciorul făcut pe sub masă. „Vreţi să spuneţi semne”, a insistat reporterul. „Da, semne. Iar eu le-am spus: «Uitaţi, mergeţi şi spuneţi asta la poliţie. Duceţi-vă şi adresaţi-vă justiţiei. Eu nu sunt nici poliţia, nici justiţia»„, a răspuns ambasadorul francez.
„Franţa a semnat toate convenţiile internaţionale contra spălării banilor, contra traficului… Deci, noi nu dăm niciodată mită. Niciodată. Nu putem. Nu este deontologia întreprinderilor franceze. Întreprinderile franceze care au venit în România vor să fie exemplare. Şi sunt exemplare”, a susţinut acesta. „V-am spus şi repet: nu sunt eu poliţia şi nici justiţia. Însă în orice caz, cred că ambasadorul american a fost foarte curajos să spună acest lucru. Şi mai cred că este foarte bine că a spus. Ştiţi, e mult mai uşor pentru el decât pentru mine să spună asta”, a explicat diplomatul francez.
Despre mita cerută de oficialii români a vorbit şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, care a declarat că fiecare dintre predecesorii săi din ultimii 15 ani a primit plângeri din partea companiilor americane despre acte de corupţie. „Fiecare ambasador care a fost aici – probabil în ultimii 15 ani – ştie de astfel de alegaţii . Este o preocupare majoră, iar companiile americane se plâng de acest lucru de 15 ani”, a spus Gitenstein. Nici ambasadorul american nu a dat nume, însă a precizat că „cele mai mari preocupări ale companiilor americane sunt legate de deciziile ministeriale şi licitaţii în mod special”, unde oamenii de afaceri au sentimentul că „acestea sunt câştigate de competitori, pentru că au făcut ceva nepotrivit”.
Anterior ambasadorului american, şi investitorii britanici s-au plâns că până şi activităţile curente din România sunt afectate de corupţie. „Cred că este scandalos să trebuiască să dai mită pentru un doctor. Este inacceptabil ca pentru acţiunile de rutină să fie nevoie să dai mită”, a declarat Raymond Breden, noul preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Britanice (British Romanian Chamber of Commerce, BRCC). De asemenea, el a afirmat că primeşte plângeri din partea membrilor BRCC privind cazuri de corupţie în România şi că nivelul corupţiei nu s-a schimbat în ultimii ani, dar că a suferit unele modificări. Dacă până la sfârşitul lui 2006 era solicitată mită pentru introducerea în ţară a unor produse, după 2007 cazurile de corupţie au loc cel mai des la procedurile de achiziţii publice. Cele două mari zone de corupţie din România sunt legate de proiectele de investiţii publice, care implică sume mari de bani, şi, a doua, de rutină, precum vizita la un doctor. În toamna anului trecut, cancelarul german Angela Merkel, aflat în vizită la Bucureşti, a pus pe tapet un subiect asupra căruia i-au atras atenţia investitorii germani din România.
„Cancelarul Merkel a spus că firmele germane sunt preocupate de faptul că procedurile de achiziţie publică nu sunt transparente. Oficialul a arătat că investitorii sunt preocupaţi de modul în care sunt atribuite contracte publice”, au relatat surse participante la discuţiile pe care Merkel le-a avut la Bucureşti. „Nişte proceduri transparente, clare, privind condiţiile juridice promovează investiţiile în ţara dumneavoastră”, a spus şi Angela Merkel la finalul întâlnirii cu premierul Boc. Acelaşi mesaj l-a transmis cancelarul german şi după discuţiile cu preşedintele Băsescu: „Justiţia, transparenţa sunt importante pentru investitorii germani”, a spus Merkel.
În spaţiul Schengen, nu mai devreme de finalul lui 2012
Henri Paul a mai amânat puţin şi termenul la care România ar putea intra în spaţiul Schengen, vorbind despre sfârşitul lui 2012. „Şi noi spunem aşa: dacă raportul MCV de anul acesta, din luna iulie, este unul favorabil – chiar dacă noi nu facem legătură între MCV şi aderarea la Schengen, ea există pentru unii dintre partenerii noştri… Deci, nu ar fi inutil să existe un raport pozitiv. Şi am putea accepta la Consiliul JAI din septembrie eliminarea frontierelor aeriene. Cu alte cuvinte, pur şi simplu pasagerii care vin pe aeroportul din Bucureşti, sosind din Franţa, de exemplu, nu vor mai fi nevoiţi să-şi prezinte sistematic paşaportul. Aceasta ar fi diferenţa.
Apoi, dacă un al doilea raport va fi favorabil, cred că ne vom putea convinge partenerii să ajungem în stadiul eliminării tuturor frontierelor la sfârşitul lui 2012”, a explicat el. Luna trecută, miniştrii de Interne din UE au decis ca aderarea României şi Bulgariei la Schengen să fie discutată în septembrie. Franţa, Germania şi Finlanda, ţări cunoscute pentru atitudinea lor critică faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, nu au ridicat obiecţii, dar Olanda a anunţat că se va pronunţa asupra cererilor de aderare a celor două ţări în 2012.
sursA: jurnalul.ro
Adauga comentariu