„Majestatea Sa Mutu-Klaus I” se piaptănă, iar lătrăii antiromâni fac filosofie de cârciumă

„Europenizarea completă a României este unul dintre cele mai importante obiective ale mandatului meu”. (Klaus Iohannis).

Este cunoscut răul imens făcut României de către fostul Preşedinte Băsescu, sub domnia de zece ani, pentru care aş vrea să dea seama, însă fostul şef al statului a avut şi „scăpări controlate”, amprentate de adevăr. Or fi fost mai multe, însă eu voi menţiona numai două, pe care le apreciez drept corecte: – afirmaţia că ex-regele Mihai a trădat România şi poporul român; – reproşul adresat președintelui Klaus Iohannis pentru că, în cadrul vizitei sale recente în Ucraina, nu a avut o întâlnire cu reprezentanţii românilor ce trăiesc în acea ţară.

Ţara arde-n foc şi „Majestatea Sa” Mutu-Klaus se piaptănă!

Bâzâind ca o muscă fără cap, preşedintele fără domiciliu stabil al Ţării se agită, ba aruncându-şi ţoalele pe unde apucă, ba ducându-şi jumătatea la Turnul din Bruxelles, ba făcând pact cu neprietenii României pentru a fi pe placul altora… Ce-a căutat Preşedintele României în Ucraina? O fi intervenit pentru jumătatea de milion de români abandonaţi? O fi deschis calea spre recuperarea teritoriilor româneşti aflate sub cizma ucraineană? O fi repus pe tapet nemerniciile ucrainene săvârşite la Canalul Bâstroe? O fi intervenit pentru revenirea limbii române ca limbă regională în Ucraina (statut anulat de Poroşenko imediat după preluarea puterii de către acesta)? O fi discutat despre înfiinţarea şcolilor în limba română pe teritoriul Ucrainei? O fi cerut înapoi Insula Şerpilor?

Nici vorbă! S-a dus acolo să slujească interesele Unchiului Sam, ale familiei Nuland şi, foarte probabil, ale din ce în ce mai controversatei Frau Merkel. Cu prilejul scurgerii a o sută de zile de la întronizarea pe Feisbuc, Majestatea Sa Mutu-Klaus a adresat naţiunii un discurs scris infantil de consilieri sfertodocţi şi citit mai prost decât ar fi făcut-o un elev de clasa a cincea[1]. Niciun cuvânt despre ziua de doliu 1 aprilie 1941 a românilor ucişi la Fântâna Albă de trupele N.K.V.D. Niciun cuvânt despre ziua de doliu a civililor români ucişi la 4 aprilie 1944 de bombele americane. Răi sfetnici ai, „Majestate”! Plecat din România, un fluieră-vânt, – cândva scribălău scânteist de mâna a şaptea – bântuie acum internetul şi împarte în stânga şi în dreapta, cu superioritate prost înţeleasă şi agresivitate mediocră, epitete antiromâneşti, elucubraţii separatiste manipulatoare, înălţând osanale pentru Majestatea Sa Mutu-Klaus. Iată câteva:

– referindu-se la reproşul neîntâlnirii preşedintelui cu românii din Ucraina: „Ce puteri supranaturale ar avea țara noastră impunând fostei Uniuni Sovietice un regim preferențial pentru minoritatea română?”. Greu de priceput cum, astăzi, după trecerea deceniilor de la reperul anilor ’90, lătrăul americanizat deşi pricepe atât de puţin, îşi permite să emită verdicte despre „Diletanta trasare a frontierelor, care a lăsat români în afara frontierelor României Mari și maghiari în afara Ungariei […]”. Ce pierdere pentru Europa a fost că lătrăul americanizat nu s-a născut în urmă cu vreo sută-două de ani. Ar fi avut şansa să declanşeze – după capu’ lui (sec) -, naşterea Noii Ordini Mondiale încă de-atunci, fără să mai aştepte globalizarea agresivă a mileniului trei.

ActiveNews l-a deranjat foarte tare pe prin comentariul: „Iohannis i-a uitat pe românii din Ucraina. O singură frază despre cei 500.000 de români din Bucovina de Nord în declarația comună cu liderul de la Kiev. Poroșenko s-a făcut că plouă.” „Poate că a și plouat, ripostează oracolul. Nu văd ce ar fi trebuit să facă președintele românilor. Să oprească ploaia?” Nu, lătrăule, Majestatea Sa Mutu-Klaus s-a făcut că plouă, dar nu ploua. Nimeni nu l-ar fi împiedicat să-i întrebe pe românii din Ucraina cum trăiesc şi ce dorinţe au, însă nu l-a interesat. Misiunea lui era alta. Ofuscat de faptul că cineva a cutezat să-i critice obeliscul, lătrăul, gânditorul fără creier elimină prin maşina de făcut cârnaţi, peroraţii caţavenciene: „Sigur că nu este o problemă a românilor războiul fratricid din Ucraina, așa cum nu a fost nici cel din Iugoslavia. […] Slavii de răsărit ar trebui să-și rezolve singuri problemele, până la urmă așa-zisele anexări și agresiuni sunt repoziționări interne ale marelui imperiu slav de la Est. […] Ce ar fi putut realiza Iohannis cu o șezătoare la căminul cultural din Izmail?”.

Mare nătărău! Se pare că pe ofuscat nu-l duce puţina minte ca să se întrebe ce-a căutat Majestatea Sa Mutu-Klaus la taclale cu Poroşenko? Nici prin gând nu-i trece că aşa-zisele anexări şi repoziţionări au legătură directă şi cu anexele secrete ale pactului Hitler-Stalin, nereclamat încă de România! Mai mult, iritat peste poate, mizerabila parodie a lui Nietzsche continua aria unui don Basilio confuz şi alzheimerizat: „Presa de trei lei acuză: o singură frază rostită de șeful statului român informează că s-a convenit «să dăm o vizibilitate mai bună comunităților noastre etnice care trăiesc în România, respectiv în Ucraina ». Poroșenko nici măcar nu s-a obosit să aducă aminte de cei 500.000 de ucrainieni de etnie română sau de problemele pe care le au în această țară. Începând cu închiderea școlilor românești (aceasta ar fi categoric o problemă gravă) și până la mobilizarea românilor din Bucovina, obligați să lupte în războiul Kievului». Ar fi dorit iluștrii noștri gazetari ca România să impună niscaiva sancțiuni Ucrainei? Să ne taie și dânsa gazele definitiv, ca în deja celebra publicitate românească la medicamentul anti-balonare”… Nătărăul uită sau se preface, că peste 80% din cantitatea de gaze folosite în România provin din resurse interne. Mai lipsea să sugereze că ar trebui să stăm în genunchi în faţa lui Poroşenko! Continuând cu osanale pentru Majestatea Sa Mutu-Klaus, îl citează motivaţional:„Am convenit că trebuie să dăm o vizibilitate mai bună comunităților noastre etnice care trăiesc în România, respectiv în Ucraina. Ele trebuie să devină un liant și un pod în relațiile noastre. În acest sens, este nevoie ca mecanismele relevante pe linie guvernamentală să își reia activitatea și să abordeze aspecte de actualitate. Dorim ca prin toate acțiunile noastre să vedem efecte pozitive în ceea ce priveşte contactele directe între cetățenii noștri si proiecte comune în plan economic și cultural”. Oare intenţionează şeful statului să mărească vizibilitatea minorităţii U.D.M.R.-iste cu privilegii noi? Alo, C.N.C.D., iar pute a discriminare!

Sofismele lătrăului americanizat

Rătăcit mintal în formă agravantă şi infatuat peste supraplin, lătrăul americanizat „se face că plouă”, deşi afară este senin. Extrage anumite cuvinte din context pentru a le răsturna în melanjul toxic pe care încearcă să-l administreze celor prinşi cu gura căscată. Ar trebui să ştie de ce a fost emis acel „NU! categoric, la Odesa! (cu un singur şi „incult” „s”!) de către patriotul basarabean. Fieful lui Ivan, nu este locul potrivit pentru o întâlnire dintre actualul şef al statului român şi românii abandonaţi de Iliescu, Constantinescu, Băsescu, acum, şi de Majestatea Sa Mutu-Klaus. Dacă lătrăul nu ştie, să pună mâna pe carte, pe documente. Nu este sigur că se va lumina, dar ar mai avea o şansă să reducă perioada de găzduire la aşezământul pentru tratarea tulburărilor la mansardă. Erijându-se peste noapte (sau zi, nu se ştie precis) în filolog academic, deşi, filologia s-a prins de el precum apa de gâscă, lătrăul americanizat dă sentinţe „academice” definitive: „[…] grafia corectă a numelui orașului (Odesa – n.n.) e cu doi «S», atât în Ucraina cât și în S.U.A., unde există încă un oraș cu același nume. Scrierea cu un singur «S» e mai degrabă caracteristică gazetarilor din România, bolnavi de incultură”.

Deci, mesajul acelui român din Basarabia istorică adresat Preşedintelui României este o mostră de incultură. Fără a avea pretenţia deţinerii adevărului absolut, scrierea în limbaj internaţional a oraşului de pe malul Mării Negre este Odesa (în limba ucraineană, Одеса – cu un singur şi incult „s”). Ruşii şi lătrăii stabiliţi în S.U.A. scriu Odessa, ca în limbile engleză sau rusă[2]. ODESSA, cu doi „s” reprezintă iniţialele organizaţiei foştilor militari SS din Al Doilea Război Mondial: Organisation Der Ehemaligen SS-Angehörigen(ODESSA)[3]. Urmând raţionamentul şi sofismele lătrăului scânteist americanizat ar trebui să ne americanizăm şi la noi acasă, să scriem şi să pronunţăm Bucharest şi nu Bucureşti…, pentru că aşa scriu americanii! Eu, oricum n-o voi face nici măcar de Halooween! Sunt sătul de rom-gleza promovată de imbecilii deformatori de limbă românească din mass-media, din instituţiile de cultură ale statului român, ajunse pe mâna clienţilor „algoritmului politic” şi de firmele otrăvitoare Fast-Food, răspândite pe pământul românesc. Gunoiul lătrător mai comentează – după ureche, fireşte – situaţia din România, deşi habar nu are de situaţia reală, însă măcăne insistent pentru a fi băgat în seamă. Deşi numeroase publicaţii i-au arătat uşa spre ieşire, a găsit pe cineva care-i promovează elucubraţiile sfertodocte.

„Cine-a îndrăgit străinii, mânca-i-ar inima câinii”…, vedea-l-aş însurat cu Madleine Albright şi voluntar în Ucraina!

Dintre perlele emise de lătrău mai amintesc: „Cine să mai înțeleagă ceva? U.R.S.S. bate la ușă. Războiul fratricid e o problemă strictă a statelor slave din Est. Așa cum panslaviștii iugoslavi au avut-o pe a lor, plus un bonus – exterminarea unor populații”. Vai de mama ei de exprimare! Înţelege cineva ce a vrut să spună cu bolboroseala de mai sus? Tot lătrăul americanizat conclude: „momentan nu e nevoie de un Bill Clinton, cu bombing”. Poate ar fi fost mai potrivit „Bill Clinton cu saxofon tip Monica Lewinski”, dar dacă lătrăul tot a pomenit de „bombing” şi se apropie sărbătoarea Paştilor, să ne reamintim că „neprihănita” cucuvea Madleine Olbright (evreică, născută Marie Jana Korbelova, adăpostită de belgrădeni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial) a dat dispoziţie ca pe bombele care au plouat asupra sârbilor în ziua Sfintelor Paşti din 1999 să se scrie „Paşti fericit!”. În anul 2012, scorpia a prezentat la Praga volumul (zice-se scris de ea) „Iarna la Praga: Poveste personală, amintiri şi război, 1937-1948″. Sârbii aflaţi de faţă nu i-au făcut declaraţii de dragoste, iar regizorul ceh Vaclav Dvorak i-a cerut autograf pe posterele documentarului „Un Kosovo furat”, adresându-i-se: „Asta-i tot opera ta, madame!” Scorpia, s-a enervat, a început să strige la ei să iasă afară, afirmând isterică: „ăştia sunt sârbii, dezgustători!”[4].

Lătrăul este – cu certitudine – iubitor de toţi neromânii şi inamicul a tot ce-i românesc. Vedea-l-aş însurat cu Madleine Albright şi voluntar în Ucraina!

————————————————-

[1] Conferinţa de presă a Majestăţii Sale Io, Mutu-Klaus la 100 de zile de la căţărarea pe fotoliul prezidenţial:http://adevarul.ro/news/politica/klaus-iohannis-bilant-monarhul-ales-romaniei-demolatorul-presedintelui-jucator-1_551ce092448e03c0fd22fc1d/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Klaus+Iohannis%2C+la+bilan%C5%A3%3A+Monarhul+ales+al+Rom%C3%A2niei+sau+demolatorul+pre%C5%9Fedintelui-juc%C4%83tor%3F&utm_content=Newsletter-195996-20150402
[2]http://ro.wikipedia.org/wiki/Odesa
[3]http://de.wikipedia.org/wiki/Organisation_der_ehemaligen_SS-Angeh%C3%B6rigen
[4]http://www.enational.ro/news/madeleine-albright-enervata-de-%e2%80%9esarbi-dezgustatori%e2%80%9d-207311.html/#ixzz3ViZyFfhL

Autor: Ion Maldarescu
Sursa: Art-Emis