Luminița Arhire: ”ARIA CERCULUI POLAR: DE CE ACOLO E ATÂT DE ÎNTUNERIC NOAPTEA?”

Când l-au întrebat cum se calculează aria cercului, Klaus a râs. A râs și nu a spus nimic. Doamna Dăncilă însă, după 250 de întrebări mitraliate, a răspuns. Greșit, incomplet, dar a răspuns.



Și-acum, să vă spun ce cred eu despre aceste două întâmplări… Eu cred că amândoi erau capabili să calculeze aria cercului și mai cred că, în schimb, reporterii clonțoși, ca și telespectatorii tolăniți în fotolii, cu berea în față, și cu „…ni și la analfabeta asta, vrea să fie președinte… ” pe buze, habar n-aveau. Așa că ei au dat năvală și au căutat pe NET formula suprafeței cercului.

Deci, sunt convinsă, cei doi candidați rămași în cursa pentru prezidențiale, absolvenți de facultăți tehnice și care s-au mai întâlnit nas în nas cu aria cercului, știau cum să o calculeze. Dar este o diferență esențială între ei. O diferență astronomică. Iar o diferență astronomică nu poate fi trecută cu vederea.

În timp ce doamna Dăncilă a răspuns chestionarului „la prima vedere”, fără nici o șmecherie, Klaus a făcut din nou, cu o crasă lipsă de rușine, ceea ce probase și în 2014, în ultima confruntare cu Ponta Victor: a primit întrebările și a învățat răspunsurile. Fiind o punere în scenă atât de exactă, iar el fiind prototipul exasperant al unei rutine care ar putea purta numele de „moartea pasiunii”, dacă numele acesta atât de sugestiv nu ar fi fost atribuit deja budigăilor de damă, vătuiți și cu „cu picior”, Klaus a fost doborât de întrebare. N-a putut răspunde, nu pentru că n-ar fi știut, ci PENTRU CĂ ÎNTREBAREA NU ERA ÎN LISTA ARANJATĂ. Nu este, oare, o întâmplare suprarealistă, prieteni?

Despre ceea ce s-a întâmplat în 2014 eu nu îmi amintesc să se fi vorbit. Nu știu dacă a observat cineva sau dacă, pur și simplu, în euforia succesului „minunii din noiembrie”, fractura logică a proaspătului președinte chiar nu a părut un lucru important. Dar eu nu am uitat.

Iată cum a fost…

Era previzibil ca, după ce fusese făcut tăiței cu magiun în prima confruntare, Werner Klaus să dorească să-și ia revanșa. Însuși Rareș Bogdan mărturisea cât de enervat a fost atunci de lipsa de reacție a candidatului lung… și-atât, la întrebările cu care dânsul încerca să-l ajute și cum l-a scos din sărite pasivitatea catastrofală a aceluia:

”I-am ridicat de trei ori mingea la fileu, îmi venea mie să sar. El se uita la ceas, fir-ar al dracului de ceas! Era interesul lui Iohannis să stea mai mult la emisiune, al lui şi al telespectatorilor, nu interesul meu. Nu poţi să te cerţi cu mine că de ce depăşesc cu două minute. Trebuia să stai aici şi să te baţi cu ăla” ( Rareș Bogdan despre dezbaterea electorală pe care a moderat-o, pe 11 noiembrie 2019, conform ȘTIRI DE CLUJ .ro)

Nu același lucru s-a întâmplat în emisiunea din 12 noiembrie 2014, a Mădălinei Pușcalău, care era pe atunci redactor la B1 TV. Era vital pentru Klaus să se „descurce” la această a doua întâlnire, așa că staff-ul său de campanie a obținut întrebările și i-a pregătit răspunsurile… de aici și lipsa de crispare a candidatului Iohannis, care crispare e constantă în împrejurări spontane și îi desenează pe chip un rictus caracteristic, transformându-l dintr-un mecanism cu răspuns plictisitor și previzibil, într-un mecanism fără nici un răspuns.

Așadar, sigur pe el, prezentând în permanență un zâmbet tâmp către cameră, căci i se sugerase să zâmbească pentru a părea mai uman, Klaus a răspuns „pas cu pas”, arătându-se din ce în ce mai încântat de propriile performanțe. Asta a mers așa până pe la mijlocul dezbaterii, când Ponta, fără să știe, a provocat o mică explozie în moțăiala neuronilor placizi ai viitorului președinte. Dialogul a fost acesta:

Ponta:„Mă așteptam totuși să fiți fair-play, chiar dacă sunteți supărat de aseară…”

Klaus: „Vă dau 20 de secunde…”

Ponta: „Sunteți extrem de generos. Am încheiat acel acord de colaborare instituțională ( între Ponta și Băsescu, n.n.) pentru a nu ajunge din nou la suspendare, ca în 2012, când eu consider că l-am demis pe Traian Băsescu iar dumneavoastră nu aveți curaj să ziceți, cum nu ați zis nici ieri, dacă a fost lovitură de stat sau a fost o acțiune corectă? Eu îi dau 20 de secunde ca să răspundă”

Klaus: (rânjet și atât)

Ponta: „Nu vreți să răspundeți la întrebarea asta, că n-ați răspuns nici ieri… ieri a băgat domnul Rareș Bogdan publicitate, ca să nu răspundeți…”

Klaus: „Răbdare, răbdare… un președinte trebuie să aibă răbdare…”

Ponta: „Nu vreți să răspundeți?”

Klaus: „Un pic de răbdare… SĂ AJUNGEM LA ÎNTREBAREA CU 2012 și puteți să ne explicați…” ( minutul 58 al dezbaterii dintre cei doi candidați la prezidențiale, B1 TV, cu Mădălina Pușcalău moderatoare, 12 noiembrie 2014)
…………………………………………………………………………………

Cred că e legitim să mă întreb: DE UNDE ȘTIA KLAUS CĂ EXISTĂ UN PUNCT PE LISTA LUI PUȘCALĂU DESPRE SUSPENDAREA DIN 2012 ȘI CĂ SE VA „AJUNGE” LA ACESTA? Păi, există o singură explicație: domnișoara Pușcalău -azi doamna Dobrovolschi, purtătoare de cuvânt a președintelui Iohannis- i-a furnizat întrebările, cineva i-a aranjat răspunsurile iar el le-a învățat pe de rost, în ordine… dar fiind atât de ager la minte cum îl știm, a atras atenția asupra faptului că a învățat răspunsurile într-o succesiune, iar din această succesiune era incapabil să iasă! În timp ce Pușcalău, fiind mai isteață decât el, nu a mai „ajuns” la întrebarea despre 2012, preferând să renunțe la ea.

Ei bine, prieteni, România a ales astăzi, pentru încă cinci ani, această caricatură bosumflată, fără să ezite. România nu a vrut să știe nici că a luat case prin fraudă, nici că a retrocedat monstruos, nici că a traficat copii, nici că vrea să pună pielea democrației pe băț, instaurând o dictatură sinistră (căci asta spune el cu „…n-am să-i mai las pe liberali de capul lor”) și nici că a pus chiar capul ei tricolor și hirsut pe o tipsie pentru ca să-l poată oferi, ca pe-o delicatesă și ca pe-un semn de supunere, mai-marilor euroatlantici ai momentului.

Pentru acest tip de președinte a optat România, astăzi, 24 noiembrie 2019.

Iar pentru cetățeanul român, chipul acestuia a devenit… NORMALITATEA. Ceea ce înseamnă că amnezia României e totală și dânsa nu mai are nici cea mai vagă noțiune despre cum arăta, în vremurile ei mai fericite, NORMALITATEA!

Cred că Vasile Florin Cîțu a avut dreptate, dragii mei simpatizanți de stânga: acum ei au toată puterea și, pregătiți-vă, căci NU VOR LUA PRIZONIERI!

Autor: Luminița Arhire

Sursa: Luminița Arhire Facebook