Dupa disolutia stalinismului imperial si a marxism-leninismului ca doctrine ale luptei de clasa, sunt reincalzite vechi teorii infricosatoare despre suprapopularea planetei, majoritatea avand punctul de plecare in “An Essay on the Principle of Population” (1798…1826) al reverendului Thomas Malthus.
De pilda, Chris Rapley considera ca Terra nu mai poate sustine cu resursele sale decat jumatate din populatie, iar inmultirea excesiva a acesteia duce la poluare, incalzire globala, disparitia unor specii.
Reverendul era mai drastic, indicand si cai de eliminare a surplusului biped: saracirea, foametea, bolile, dezastrele naturale, razboaiele, cresterea preturilor, in consecinta, scaderea mijloacelor de subzistenta si ridicarea ratei deceselor, predica si celibatul, limitarea natalitatii, abstinenta sexuala etc.
Savantii considera ca Romania ar putea hrani o populatie de cel putin doua ori mai numeroasa si, daca privesti tarinile abandonate buruienisului cat casa si risipa altor posibile resurse alimentare, le dai dreptate.
Cu toate acestea, cei dintai demnitari ai tarii sustin contrariul: le suntem prea multi si am ajuns, caz unic in istorie, o adevarata pacoste pentru guvernanti, platiti din banutul tuturor supusilor.
Ori contractul social constitutional prevede ca puterile statului slujesc toata populatia, atata cata e, iar diminuarea ei fortata constituie genocid.
Avand in vedere aversiunea politicastrilor damboviteni fata de orice ideologie, posibilitatea ca pastorul englez sau metafizica schopenhaueriana sa le fi influentat discursul politic e exclusa.
Intriga insa coincidenta intre masurile de austeritate si principiile, mijloacele malthusiene. Astfel, saracirea e promovata sistematic ca solutie de iesire din criza, salariile, pensiile “nesimtite”, indemnizatiile, ajutoarele sociale fiind ciuntite fara mila. Asa ne-a “sfatuit” FMI.
Vin apoi scumpirile produselor alimentare, cresterea tarifelor la energie, marirea taxelor, a impozitelor, a inflatiei. Asadar foamea ne va arde intestinele cu 25% mai mult ca inainte.
Bolile dau si ele promitatoare rezultate determinate de profitul inzecit-insutit al importatorilor de medicamente dar si de conditiile spitalicesti. Cei mai expusi – varstnicii si bebelusii, cu o rata a deceselor asemeni fostelor bantustane africane.
Un aport pretios l-au avut inundatiile, iar iarna le va desavarsi opera. Deocamdata nu se atinge nimeni de vointa de a trai, libido si natalitate, dar flamanzirea, frigul, frica de viitor vor tine locul bromurii din ceaiul cazon.
Nu poti sa nu te minunezi cand descoperi contributiile neaose la preceptele lui Malthus: sunt prea multi profesori, doctori, filosofi, gratulati cu epitetul “tampiti”, de aceea ar cam fi cazul sa spele putina spre alte zari, dar sa ne trimita banii acasa.
Noi avem nevoie de tinichigii, mecanici si chelneri, imputinati momentan deoarece sunt foarte cautati pentru competenta si expertiza in domenii politico-administrative. Si-au castigat mandatele, functiile in cateva seri de servire scrupuloasa a primilor barbati si femei de stat la restaurant. Nu le cautati in CV, acolo scrie manager, patron locatie publica, businessman etc.
Cel mai tare ii incurca pe diriguitori pensionarii. Multi. Mult prea multi. Macar ca si-au platit cinstit pensioara tot mai sfrijita in zeci de ani de contributii, guvernatii, dupa ce le-au papat Dumnezeu stie cum fondurile, vor sa le-o diminueze prin diverse stratageme: cica trebuie impozitate toate veniturile. Numai ca pensia nu este venit, ci banutul lor pus deoparte din vreme la trezoreria statului pentru neputinta batranetilor.
Asadar, biruri noi. Ca nu cumva sa se atinga fiscul de marii datornici si evazionisti de partid, care stiu doar sa ia de la saracul stat, nu si sa-si plateasca darile.
Pe vremuri, compatimind chinurile autoritatilor ceausiste cu intretinerea locuitorilor, un dregator chinez l-a intrebat pe tovarasul daca n-a incercat cu cianura.
sursa: ziare.com
Adauga comentariu