Politică

În Bulgaria se poate, la noi nu. Bulgaria prelungeşte interdicţia vânzării terenurilor agricole către străini

enlargement-of-the-eu-to-the-western-balkans-negotiations-on-agriculture_largeParlamentul Bulgariei a aprobat prelungirea interdicției privind vânzarea terenurilor agricole către străini până în 2020, sfidând avertismentele UE. Parlamentarii au votat, marți, cu 171 voturi pentru și 38 împotrivă, în favoarea unei moțiuni introdusă de partidul naționalist Ataka pentru extinderea interdicției cu șapte ani, deși Bulgaria a promis atunci când a aderat la UE o dată cu România în 2007, că interdicția ar putea fi ridicată de la 1 ianuarie 2014.

Comisia Europeană mafiotă a avertizat Bulgaria că ar putea exista consecințe, dar nu a specificat mai mult. Președintele Bulgariei are puterea de a se opune legislației, deși Parlamentul ar putea trece peste veto. Cumpărarea de terenuri este un subiect sensibil în cea mai săracă țară membră UE, unde terenurile se vând la prețuri de aproape zece ori mai mici .

În schimb în România, politicienii noștri iubiți abia așteaptă ca la anul să dea drumul la prăduirea terenurilor agricole de către străini. În acest scop au introdus și legi care impozitează suplimentar munca țăranilor și îi sancționează pe cei care nu au resurse pentru a lucra pământul.

U.E. împinge corporațiile să pună stăpânire pe agricultura Europei

“Suprafeţe mari de teren din Europa sunt ‘acaparate’ de companii mari, de speculatori, cumpărători străini bogaţi şi fonduri de pensii, într-un mod similar cu situaţia întâlnită în ţările aflate în curs de dezvoltare”, scrie ziarul The Guardian publicând rezultatele unui nouraport privind deţinerea de terenuri agricole.

Studii realizate de numeroase organizaţii, inclusiv de Transnational Institute şi de Via Campesina sugerează că fermierii locali sunt eliminaţi de pe piaţa tranzacţiilor cu terenuri din cauza intensificării, în ultimii zece ani, a achiziţiilor de terenuri de către “corporaţii chineze, fonduri suverane bogate şi fonduri speculative din Orientul Mijlociu, de oligarhi din Rusia şi companii imobiliare specializate în tranzacţii cu terenuri agricole” atrase de subvenţiile consistente oferite latifundiarilor prin intermediul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene.

”Jumătate din totalitatea terenurilor agricole din spaţiul UE se concentrează în prezent în 3% din fermele mari care au suprafeţe de peste 100 de hectare. În unele state membre ale Uniunii Europene, ponderea deţinerii de terenuri este la fel de inegală cum este în Brazilia, Colombia şi Filipine. […] Companii chineze s-au mutat masiv în Bulgaria, iar grupuri din Orientul Mijlociu au devenit foarte active în România. […] Concentrarea deţinerii de terenuri se intensifică. În Germania, cele 1,2 milioane de grupuri latifundiare din perioada 1966-1967 s-au redus la doar 299 100 de ferme în 2010. […] În Andaluzia (Spania), numărul fermelor s-a redus cu peste două treimi, ajungând sub un million în 2007. În anul 2010, 2% dintre proprietarii latifundiari deţineau jumătate din suprafeţele de terenuri”, scrie The Guardian.

STUDIUL INTREG AICI(pdf).

Raportul citat sugerează că ”aşa cum se întâmplă în multe ţări aflate în curs de dezvoltare, există o puternică opoziţie faţă de ‘acapararea’ terenurilor în Europa. Au existat cazuri în care membri ai unor comunităţi au ocupat terenuri. În Andaluzia, fermierii rămaşi fără pământuri ocupă terenurile în mod colectiv şi le cultivă. În Viena, tinerii ocupă terenurile fertile din mediul urban”

Sursa: Search News Global

Abonează-te la newsletter